Linkuri accesibilitate

România scapă de retrogradare. Economiști: Păstrarea ratingului de țară e un semnal de încredere, dar nu e un cec în alb


Agenția Standard & Poor’s a decis, vineri seara, ca România să își păstreze ratingul de țară, cu perspectivă negativă, însă economiștii atrag atenția că vestea bună nu trebui să însemne că autoritățile trebuie „să se culce pe o ureche”, căci pericolul retrogradării nu a trecut.

„Deși ne așteptăm ca scăderea economică și fiscală generată de COVID-19 să împingă datoria publică netă a României la 43% din PIB în 2020, iar cheltuielile cu dobânzile să crească până la sub 5% din veniturile fiscale, estimăm o consolidare fiscală semnificativă după alegerile generale din 2020”, a anunțat agenția de rating.

Agenția avansează și două scenarii:

  • Cel sumbru, în care ar retrograda ratingul României dacă dezechilibrele fiscale și externe vor rămâne ridicate pentru o perioadă mai mare decât anticipează agenția și în lipsa unei consolidări fiscale, care ar putea duce fie la o datorie externă și publică mai mare, fie la plata unor dobânzi mai mari decât anticipează acum agenția.
  • Cel pozitiv, în care perspectiva de țară este revizuită de la „negativ” la „stabil” dacă Guvernul face pași înainte în consolidarea fiscală, ducând la o stabilizare a finanțelor publice și a poziției externe a României.

Standard & Poor's estimează că economia autohtonă se va contracta cu 5,5%, dar se așteaptă ca Guvernul să reducă „părți semnificative din planul de majorare a pensiilor din acest an”. Totodată, agenția subliniază că alegerile parlamentare vor fi determinante pentru traiectoria fiscală a țării.

Economiștii și specialiștii în finanțe consultați de Europa Liberă spun însă că România are de muncit pentru a scăpa de scenariul negativ.

„Pericolul nu a trecut încă. Mai este mult de muncă pentru a putea nu doar limita cheltuielile, cât pentru a putea spori încasările”, a explicat, pentru Europa Liberă, Mihaela Mitroi, partner în cadrul companiei de consultanță EY Romania și lider pentru regiunea Europa de Sud-Est, care amintește că „păstrarea ratingului de țară este un semnal de încredere, dar nu este un cec în alb”.

Ce înseamnă decizia agenției S&P

Decizia Standard&Poor’s de a menține România în categoria recomandată investițiilor, chiar și cu perspectivă negativă, dă „un semnal foarte puternic în favoarea României”, spune Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari certificaţi internaţional.

„Nu prea mai găsești sfinți în materie de politici macroeconomice în lume acum, în condițiile pandemiei” și acesta ar putea explica decizia agenției de a menține ratingul României, explică și analistul economic Aurelian Dochia.

Consider că în acest punct, orice discuție despre majorarea pensiilor, cel puțin în cuantumul prevăzut de legislație, trebuie să înceteze
Mihaela Mitroi, EY


Până acum, România se împrumuta deja la rate de non-investment grade, adică nerecomandată investițiilor, pe fondul temerilor investitorilor.

Prin urmare, decizia S&P de a păstra țara pe ultima treaptă recomandată investițiilor, ar putea însemna o șansă ca România să se poată împrumuta mai ieftin, adică să revină la nivel la care se împrumută țările din această categorie.

Majorarea pensiilor cu 40%, exclusă

Totuși, economiștii sunt de părere că, în ciuda faptului că agenția pare că a acordat o păsuire României, mai ales pe fondul efectelor pandemiei de coronavirus în economie, limita de toleranță se va opri la cheltuielile nejustificate.


În această categorie intră legea majorării pensiilor cu 40%, prevăzută să fie aplicată din toamnă, care va reprezenta, pe termen lung, principalul pericol pentru o revenire dificilă a deficitului bugetar în limita de 3%, nivelul la care trebuie să se situeze în UE.

„Consider că, în acest punct, orice discuție despre majorarea pensiilor, cel puțin în cuantumul prevăzut de legislație, trebuie să înceteze. Chiar dacă pentru anul acesta ar fi resurse bugetare, pentru anul și anii viitori presiunea va fi extraordinar de mare și va trebui efectiv să ne împrumutăm pentru a le plăti”, argumentează Mihaela Mitroi. Ea subliniază că pensiile trebuie mărite, dar cuantumul trebuie să fie unul sustenabil.

„Guvernul a dat acest semnal, inclusiv legat de majorarea pensiilor, a spus deja că este nesustenabilă o astfel de creștere”, spune Adrian Codîrlașu. Iar dacă se vor lua și măsuri în consecință, adică pensiile nu vor crește cu 40%, și ratingul de țară ar putea fi menținut în această categorie o perioadă mai mare.

5 lucruri despre siguranța ta financiară
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:45 0:00

În plus, analistul economic Aurelian Dochia subliniază că „ar trebui să se găsească un consens politic pentru o formulă graduală de creștere a pensiilor pentru că, deja, începe să se manifeste competiția electorală în această privință”.

România se găsește astfel blocată într-o situaţie dificilă cu privire la cheltuieli în condiţiile în care populiştii forţează măsuri care riscă să ducă la retrogradarea ratingului suveran la categoria „junk”, adică nerecomandată pentru investiţii, potrivit Bloomberg.

Iar pe termen lung, pentru a rămâne în această categorie Guvernul de la București trebuie să aibă în minte repunerea pe picioare în mod sustenabil a economiei.

Revenirea economică poate fi făcută cu ajutorul investițiilor și cheltuielilor făcute într-un mod inteligent, inclusiv din bani bani europeni, susțin economiștii, adică prin susținerea actorilor economici care sunt capabili să facă proiecte de investiție și a celor care au fost afectați de restricții.

Efectele pandemiei în economie se vor diminua, crede Adrian Codîrlașu, atât timp cât criza medicală este ținută sub control și numărul îmbolnăvirilor scade. „Încrederea populației rămâne ridicată și cu cât dăm drumul mai repede economiei, cu atât revenirea va fi mai accelerată”, punctează el.

Cum a ajuns România la limita retrogradării


În luna martie a anului trecut, agenția Standard& Poor’s a anunțat că păstrează păstrează ratingul BBB-, cu perspectivă „stabilă” pentru România, după ce a amânat cu două săptămâni luarea unei decizii, motivul principal fiind atunci adoptarea OUG 114, denumită și „taxa pe lăcomie”, de către Guvernul condus de Viorica Dăncilă.

„Credem că Guvernul român va solicita o contribuție din jucătorilor importanți la nivel local și va revizui principalele părți ale ordonanței de urgență 114“, preciza, la vremea respectivă, agenția în declarația de presă.


Totuși, S&P lansa atunci și un avertisment: agenția poate să scadă ratingul României în viitoarele „12-24 de luni” în cazul în care schimbările așteptate se vor dovedi insuficiente pentru a evita o încetinire econmică accentuată, ceea ce ar duce în schimb la venituri mai mici din taxe, creșterea datoriei ca pondere în PIB sau dobânzi mai mari.

Iar în decembrie 2019, agenția a dat primul semnal de alarmă – perspectiva de țară a fost revizuită de la stabil la negativ, un pas mai aproape de aruncarea României în categoria „junk”.

În aprilie 2020, și celelalte două agenții de rating importante, Moody’s și Fitch au revizuit perspectiva de țară de la „stabilă” la „negativă”.

„Pietrele de moară” care au dus la această decizie

Retrogradarea este, practic, rezultatul ultimilor trei ani, în care situația economică autohtonă a fost fragilizată, iar OUG 114 nu a fost decât o piesă în acest puzzle.


România decontează astfel trei ani de politici economice și fiscale care au pus mai mult accentul pe cheltuieli, mai ales cu pensiile și salariile, și care au făcut ca România să intre nepregătită în criza provocată de noul coronavirus.

În ultimii trei ani s-a produs o vulnerabilizare a situației financiare a României datorită acelor creșteri mai mari decât nivelul sustenabil la pensii, ajutoare, salariul minim și altele. Toate aceste lucruri au făcut ca România să aibă deficite mari atât la cel public, cât și la cel extern. Astfel că, în condițiile create de pandemie, lucrurile s-au precipitat și indicatorii s-au deteriorat brusc”, explică Aurelian Dochia.

Ce înseamnă o eventuală retrogradare pentru români

„O retrogradare înseamnă un risc mai ridicat pentru investitori în acea țară și toate entitățile de la Guvern și până la cetățeni sunt afectate”, spune Adrian Codîrlașu.

Totuși, retrogradarea nu se simte „în mod imediat și nemijlocit” pentru cetățeanul de rând, însă el este cel care va plăti „ponoasele” unui rating și al unui cost de finanțare mai mare, explică Aurelian Dochia.

Concret, efectele se simt în timp, pe ani de zile de acum încolo în măriri de prețuri, măriri de impozite și taxe.

Cum a ajuns România la statutul de „junk” în timpul criza din 2008

România a mai fost retrogradată la categoria junk, în 2008, în timpul crizei economice și financiare.

Prima mare agenție care a retrogradat atunci România a fost S&P, o decizie similară fiind luată ulterior și de celelalte două mari agenții de rating, Moody’s și Fitch. În toamna lui 2008, România devenea singura țară membră UE cu statut de junk.

Nici în 2013, în ciuda așteptărilor economiștilor și specialiștilor autohtoni, S&P nu a decis să treacă România înapoi în categoria recomandată investițiilor, deși cifrele economice arătau bine.

Abia în 2014, deci după șase ani, România revine în clubul „investment grade”, nu doar la S&P, ci și la Moody’s și la Fitch, doar că S&P a fost ultima care a dat decizia de îmbunătățire a ratingului.

Câte state din Europa mai sunt acum în categoria „junk”

Standard & Poor’s consideră o țară ca fiind recomandată pentru investiții, dacă depășește ratingul BBB-, cel pe care îl are în prezent și România.

Adrian Codîrlașu amintește însă că mai sunt și alte state membre UE care se află pe ultima treaptă a categoriei recomandate pentru investiții. Printre acestea, sunt Croația și Cipru.

Totuși, dintre statele europene nerecomandate investițiilor se numără Albania, Bosnia și Herțegovina sau Macedonia, iar singura țară din UE care are un rating nerecomandat investițiilor este Grecia.

Facebook Forum

Casa din tren a refugiaților ucraineni. Adresa Liudmilei: vagonul 2, compartimentul 4
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:15 0:00
XS
SM
MD
LG