Bun găsit,
Iată principalele știri:
- Cel puțin 14 persoane au murit și 97 au fost rănite în atacurile lansate luni de forțele Rusiei împotriva a numeroase ținte din Ucraina. Rachete și drone au vizat orașe și obiective din afara liniei frontului din est și sud, inclusiv capitala Kiev, și au lovit numeroase zone exclusiv civile.
- Liderii occidentali și Națiunile Unite au condamnat la unison atacurile „șocante” și „revoltătoare”. SUA și Germania promit Ucrainei sisteme de apărare antiaeriană. Președintele Volodimir Zelenski discută azi cu liderii G7.
- Naționaliștii radicali ruși au sărbătorit bombardamentele despre care Ucraina spune că au fost menite să îi terorizeze pe civili, iar Vladimir Putin a explicat că acestea sunt urmarea „atacului terorist” care a avariat, sâmbătă, Podul Kerci ce face legătura între Rusia și Crimeea.
„O decizie disperată”
Majoritatea analizelor publicate după atacurile violente de ieri vorbesc despre un posibil punct de cotitură în războiul declanșat de Vladimir Putin împotriva Ucrainei, dar și despre faptul că în afară de a-și liniști criticii, acesta nu a obținut vreun câștig tactic sau strategic. Atacurile au fost un „răspuns disperat dat criticilor lui Putin de acasă”, punctează analiza The Guardian.
A fost, pur și simplu, o răzbunare personală, spune Andrei Kolesnikov de la Carnegie Endowment for International Peace, după explozia de la Podul Kerci și pe fondul criticilor interne tot mai numeroase față de mersul războiului.
„Putin le-a dat radicalilor ce și-au dorit”, titrează The New York Times. Putin pare că a reușit să îi calmeze pe cei mai vocali critici: liderul cecen Ramzan Kadîrov și pe cel al grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, notează Politico. Celebrarea atacurilor a fost însă una generală la Moscova, în toate cercurile propagandei și ale naționalismului radical.
BBC trece în revistă, cu exemple, manifestările de bucurie de la Moscova și spune că „acei oficiali pro-Kremlin și realizatori de programe TV deprimați și abătuți în urmă cu doar câteva zile aplaudă acum atacul asupra țării vecine, jubilează și chiar dansează în postările de pe rețelele de socializare, în timp ce Ucraina își plânge morții”. Kadîrov s-a declarat „100% fericit”, dar „victoria” de ieri a lui Putin vine dintr-o poziție de slăbiciune și e un act de „disperare”.
Încă greu de cuantificat însă, pentru majoritatea publicațiilor, este rolul pe care îl va avea noul lider militar al războiului, generalul Serghei Surovikin, denumit „generalul Armaghedon”, a cărui primă zi la conducerea operațiunilor a coincis cu atacurile de ieri. Un portret al veteranului războaielor din Cecenia și Siria, în The Guardian.
Răspunsul Ucrainei
Putin a îmbrățișat teoria celor mai radicali naționaliști din jurul lui, care cred că, dacă îți sperii de moarte oponentul, acesta va ceda, spune analistul politic Greg Yudin, citat de BBC, dar e o teorie greșită. De altfel, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a părut să transmită exact asta în mesajul de aseară, din stradă, unde echipele de intervenție încercau să repare rețeaua electrică avariată în atacuri.
„Atacurile nu vor schimba echilibrul de putere pe front și nu vor afecta dorința Ucrainei de a rezista, cel puțin pe termen lung. /.../ Problema este că, în condițiile în care forțele ruse pierd în mod clar teren, deciziile lui Putin devin din ce în ce mai periculoase. Moscova știe că trebuie să facă ceva, iar mobilizarea rezerviștilor nu a funcționat. Recurge atunci la bombardare urbană masivă și s-ar putea să o facă din nou”, scrie editorul The Guardian pentru apărare și securitate, Dan Sabbagh.
SUA au anunțat, după discuția telefonică dintre președintele Joe Biden cu Volodimir Zelenski, că vor trimite Ucrainei sisteme de apărare antiaeriană, iar Germania a făcut același lucru, notează RFE/RL.
„Asistență militară constantă pentru această națiune uimitor de curajoasă, în ciuda amenințărilor Rusiei și pentru cât timp este nevoie, este o investiție într-o lume mai sigură și mai bună”, scrie editorialistul The Washington Post, David Ignatius. Iar board-ul editorial al publicației transmite, după atacurile de ieri, că bombardamentele ruse menite să sădească teroare vor eșua dacă NATO ajută Ucraina să le reziste.
Volodimir Zelenski se va adresa astăzi liderilor grupului G7, într-o întâlnire convocată de urgență după atacurile de ieri. În timpul nopții au continuat atacurile la Zaporojie, iar la Krivoi Rog echipele de salvare încearcă să elibereze aproape 100 de mineri rămași blocați în subteran după atacurile de ieri. Evenimentele zilei, în live-blogul Europa Liberă.
„Un simbol” PSD
Europa Liberă prezintă azi detaliile licitației, cu preț de pornire 3 milioane de euro, prin care Partidul Social Democrat vrea să cumpere sediul din Băneasa, „un simbol pentru PSD”, le-a spus Marcel Ciolacu colegilor de partid. După cum explică Cristian Andrei, acest sediu este „o moștenire a epocii Năstase, fiind sediul de suflet al fostului premier și președinte PSD, care a fost condamnat în două rânduri de justiția din România”.
PSD a cumpărat deja mai cunoscutul sediul central din Kiseleff nr. 10, după ce Parlamentul a votat, în 2013, o lege considerată „cu dedicație”, prin care partidele au primit dreptul să cumpere sediile de la RAAPPS.
Tot în Europa Liberă o analiză a resurselor energetice ale României și o poveste cu șpăgi și proiecte de infrastructură - cazul metroului spre Drumul Taberei.
G4Media scrie astăzi despre locul de muncă „la stat” pe care l-a primit fotomodelul Roxana Ilie, administratorul unei firme prin care PSD-ul lui Marcel Ciolacu distribuie bani la presă, iar Libertatea a vorbit cu fostul șef al Bazei Militare Mihail Kogălniceanu, comandorul Adrian Popescu, care amenință să îl dea în judecată pe ministrul Vasile Dîncu.
PressOne a încercat să lămurească episodul controversat al implicării USR în tema plagiatelor, soldată cu o serie de contre acide în care au fost implicați directorul Bibliotecii Naționale, Adrian Cioroianu, jurnalista Emilia Șercan și cunoscutul polițist Marian Godină.
„USR politizează un demers jurnalistic de verificare a tezei de doctorat a ministrului Lucian Bode, fără a-și pune în vreun moment problema că transferarea unui astfel de subiect în plan politic l-ar putea duce în derizoriu sau compromite, în societate, de către cei ce urmăresc să devieze atenția de la subiect”, scrie PressOne.
Alte subiecte:
- De ce crede Clotilde Armand că ajutoarele anti-criză (1.000 de lei/locuitor din sectorul 1) nu sunt o măsură populistă, în Hotnews.ro.
- Seceta „șterge peste un miliard de euro din agricultură”, scrie Ziarul Financiar.
- Cât mai cresc inflația și ratele, în interviul cu purtătorul de cuvânt BNR publicat de Spotmedia.
Așteptăm mesajele voastre la adresa de e-mail treiminute@rferl.org sau pe pagina noastră de Facebook.
Toate cele bune,
Carmen
