Prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, a promis marți că va continua ofensiva Israelului în Gaza și a criticat rezoluția Consiliului de Securitate al ONU care solicită o pauză în lupte. Decizia încurajează Hamas să respingă o propunere separată de încetare a focului și eliberare a ostaticilor, afirmă el.
Iar votul ONU, completează el, „afectează efortul de război”. „Hamas speră că presiunea internațională îi va permite să accepte o încetare a focului fără eliberarea persoanelor răpite”.
Hamas a anunțat că va elibera ostatici numai când Israelul va fi de acord cu o încetare permanentă a focului, își va retrage forțele din Gaza și va elibera sute de prizonieri palestinieni din închisori. Premierul Netanyahu a numit cererile Hamas „delirante”.
Ministrul de Externe israelian, Israel Katz, a spus marți pentru radioul armatei că rezoluția ONU a încurajat Hamas și că presiunea internațională ar putea pune capăt războiului fără ca organizația militantă să fie nevoită să facă concesii.
„Mesajul transmis (de Consiliul de securitate ONU, n.red) Hamas ieri (luni, 25 martie -n.r.) este că nu trebuie să te grăbești”, a declarat Katz.
Faptul că Statele Unite nu și-au folosit la votul din Consiliul de Securitate al ONU dreptul de veto a dus la adoptarea rezoluției care solicită încetarea imediată a focului în Gaza.
Rezoluția cere, pe lângă încetarea focului, și eliberarea tuturor ostaticilor luați captivi în timpul atacului Hamas din 7 octombrie 2023, din sudul Israelului.
Votul din 25 martie vine după ce SUA s-au opus prin veto mai multor rezoluții anterioare ale Consiliului de Securitate privind încetarea focului în Gaza. Această atitudine a alimentat criticile că Statele Unite își protejează aliatul, Israel, fără a ține cont de dezastrul umanitar provocat de atacurile armatei israeliene în Fâșia Gaza.
Conflict politic deschis SUA - Israel
Schimbarea de atitudine a SUA vine într-un moment de tensiuni în creștere între administrația Biden și guvernul Netanyahu.
Punctele de divergență sunt multe.
Cel mai important este numărul foarte mare de victime civile și cantitățile limitate de asistență umanitară care ajung în Gaza pentru populația civilă, ca urmare a controalelor și restricțiilor impuse de Israel.
În plus, premierul israelian respinge ideea susținută de SUA, de înființare a unui stat palestinian, ca soluție de pace pe termen lung în Orientul Apropiat.
De asemenea, SUA au criticat guvernul Netanyahu pentru violențele coloniștilor evrei împotriva palestinienilor din Cisiordania ocupată și a politicii de extindere a coloniilor din regiune.
Și, nu în ultimul rând, administrația Biden s-a arătat sceptică în privința strategiei Israelului de eliminare a organizației Hamas, pe care Statele Unite și alte state occidentale o consideră teroristă.
Recent, liderul majorității democrate din Senat, cetățean de origine israeliană, Chuck Schumer, un aliat al lui Biden, a spus că actuala politică a lui Netanyahu nu este în interesul Israelului pe termen lung.
Schumer a solicitat chiar Israelului să organizeze noi alegeri care să ducă la îndepărtarea de la putere a lui Beniamin Netanyahu, iar președintele Joe Biden și-a semnalat aprobarea față de remarcile lui Schumer.
O delegație de la Tel Aviv urma să facă o vizită la Washington chiar în această săptămână. Oficialii israelieni urmau să prezinte la Casa Albă planurile pentru o posibilă invazie terestră a Rafah. Orașul este la granița cu Egiptul a Fâșiei Gaza și adăpostește peste un milion de refugiați. Călătoria israelienilor a fost anulată imediat după adoptarea rezoluției ONU, în semn de protest față de rolul SUA în votare.
Israelul afirmă că la Rafah se află un sfert din forțele militare ale Hamas și, prin urmare, e nevoie de o operațiune terestră. Statele Unite au avertizat că un atac asupra orașului suprapopulat cu refugiați civili ar duce la o catastrofă umanitară în rândul palestinienilor.
Săptămâna trecută, Netanyahu a respins o cerere a SUA de a opri invazia planificată la Rafah. El a promis, chiar în timpul unei vizite a secretarului de stat Antony Blinken, că va acționa singur dacă e necesar.
Antony Blinken a avertizat Israelul că s-ar putea confrunta în curând cu o izolare internațională tot mai mare. Vicepreședintele Kamala Harris a întărit mesajul: Israelul ar putea suporta curând „consecințe” dacă lansează asaltul terestru în Rafah, fără a specifica despre ce consecințe ar fi vorba.
Cor de țări care cere aplicarea imediată a rezoluției ONU
Cele mai multe reacții internaționale la rezoluția ONU de încetare a focului au fost de aprobare. Cele mai multe țări membre ONU au cerut aplicarea rapidă a rezoluției, scrie AFP.
Liga Arabă consideră că decizia ONU vine târziu, după ce mii de civili au murit deja în Gaza. Totuși, „lecția acum este să punem în aplicare decizia pe teren, să oprim operațiunile militare și agresiunea israeliană imediat și complet”, a spus secretarul general al Ligii Arabe, Ahmed Aboul Gheit.
Oficialii UE au salutat decizia ONU și au solicitat încetarea focului și eliberarea necondiționată a tuturor ostaticilor. „Punerea în aplicare a acestei rezoluții este vitală pentru protecția tuturor civililor”, a scris președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe platforma X.
Egiptul a transmis că rezoluția „reprezintă primul pas important și necesar pentru a opri vărsarea de sânge”, în timp ce reprezentantul Franței la ONU, Nicolas de Riviere, a cerut un armistițiu susținut între Israel și Hamas după luna Ramadanului.
„Această criză nu s-a terminat”, a spus Nicolas de Riviere. „După Ramadan, care se încheie în două săptămâni, va trebui să se stabilească o încetare permanentă a focului”.
Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, s-a declarat „ușurată de adoptarea rezoluției”. „Fiecare zi contează”, a adăugat ea.
Ministerul de Externe al Iordaniei spune că speră că ONU și comunitatea internațională vor „lua măsuri pentru a proteja soluția celor două state și pentru a asigura înființarea unui stat palestinian autonom și suveran”.
Qatar, țară implicată în medierea unui armistițiu între Israel și Hamas, a transmis că rezoluția „reprezintă un pas către o încetare permanentă a luptelor în Fâșie”.
Ministrul de Externe al Africii de Sud, țară care a dat în judecată Israelul la Curtea Internațională de Justiție de la Haga, a salutat rezoluția la radioul public, dar a subliniat că „mingea este în terenul Consiliului de Securitate”.
Prim-ministrul spaniol, Pedro Sanchez, a aplaudat rezoluția și a declarat că „realizarea a două state, Israel și Palestina, care trăiesc unul lângă altul în pace și securitate, este singura soluție realistă și viabilă pentru regiune”.
Premierul în exercițiu al Olandei, Mark Rutte, a declarat că următorul pas este „oprirea violenței, eliberarea ostaticilor, trimiterea imediată a unui ajutor umanitar mult mai mare în Gaza și găsirea unei soluții durabile”. În același timp, liderul extremei drepte olandeze, Geert Wilders, câștigător în alegerile recente, și-a transmis pe platforma X sprijinul pentru Israel „împotriva forțelor întunecate ale urii și distrugerii numite Hamas”.
Turcia a numit rezoluția și posibila revenire a ajutorului umanitar în Gaza „un pas pozitiv”. „Sperăm că Israelul se va conforma cerințelor acestei rezoluții fără întârziere”, a transmis ministerul turc de Externe.
De la începutul războiului, Consiliul de Securitate a adoptat două rezoluții privind înrăutățirea situației umanitare din Gaza, dar niciuna nu a solicitat încetarea focului.
Peste 32.000 de palestinieni din Gaza au fost uciși în timpul luptelor, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, controlat de Hamas. Agenția nu face diferența între civili și combatanți în numărătoarea sa, dar spune că femeile și copiii reprezintă două treimi din morți.
Gaza se confruntă, de asemenea, cu o urgență umanitară gravă. Organizațiile internaționale atrag atenția că „foametea este iminentă” în nordul Fâșiei Gaza și că escaladarea războiului ar putea împinge jumătate din cei 2,3 milioane de locuitori ai întregului teritoriului în pragul foametei.
