„Nimeni nu știa magnitudinea dezastrului lăsat de PSD”, a declarat joi seară, la Digi24, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, punctând că este de datoria lui să le explice reprezentanților Comisiei Europene motivele pentru care s-a ajuns în această situație în care deficitul bugetar pe 2019 va ajunge la 4,4% din PIB, dar și care sunt obiectivele pentru anul viitor și pe termen mediu.
El este de părere că ar putea să convingă Comisia Europeană de bunele intenții ale Guvernului de a reveni la un deficit bugetar sub 3% și astfel, prin transparență, ar putea evita eventualele sancțiuni care de fapt au fost generate de politicile guvernării precedente.
În același sens, și președintele Klaus Iohannis amintea, în urmă cu câteva zile, că lucrurile stau altfel în relația cu Bruxellesul: „Comisia Europeană nu este ca un polițist când te prinde că ai depășit viteza”, punctând că executivul european o să ajute România.
Procedura de deficit excesiv este una anevoioasă care necesită mai mulți pași și este menită să facă guvernele să evite deficitele și îndatorările excesive și să cheltuiască mai mult pentru domenii precum educația sau infrastructura și mai puțin pe dobânzile acordate băncilor. Cu toate acestea, rolul procedurii de deficit excesiv este în primul rând de corectare și, mai apoi, de sancționare.
Ce înseamnă procedura de deficit excesiv
Din punct de vedere al procesului de urmat, procedura de deficit excesiv poate fi declanșată în cazul în care o țară membră are un deficit bugetar care depășește 3% din PIB și/sau nivelul datoriei publice reprezintă peste 60% din PIB, arată Comisia Europeană. Deocamdată, România nu are probleme în ceea ce privește datoria publică, care se situează la nivelul de 35% din PIB, doar deficitul bugetar pe anul 2019 fiind problema.
În acel moment, Comisia Europeană face un raport în care menționează dacă să fie deschisă sau nu procedura de deficit excesiv, iar o decizie în acest sens este luată de Consiliul European, care dă țării respective și recomandări, deadline-uri și ținte de atins. Există și riscul aplicării unor sancțiuni, mai ales în cazul în care se constată că guvernele nu fac niciun efort pentru a se încadra în țintele propuse de Bruxelles.
S-a vorbit despre acest lucru, de pildă, în cazul Italiei, care în luna mai a riscat să fie amendată cu 3,4 miliarde de euro, reprezentând 0,2% din PIB-ul țării, pentru că datoria publică depășeste 135% din PIB, potrivit portalului media Euractiv. Pentru a se aplica o astfel de sancțiune ar fi fost nevoie de aprobarea tuturor miniștrilor de finanțe ai UE. Italia a evitat, la limită, în iunie, aceste sancțiuni după ce a venit cu un pachet substanțial de reforme.
În cazul în care Consiliul decide declanșarea procedurii, statul membru are între 3 și 6 luni pentru a pune în aplicare recomandările și intră sub monitorizarea Comisiei, care verifică dacă măsurile respective chiar au fost luate și informează Consiliul.
Dacă o țară, care nu este membră a zonei euro, nu ia nicio măsură sau măsurile luate nu duc la efectele așteptate de Consiliu, deadline-urile sunt extinse până când se reintră în normal, dar posibilitatea sancțiunilor apare pe tot acest parcurs.
În cazul în care Comisia constată că s-au îndeplinit recomandările, poate propune Consiliului, care are ultimul cuvânt.
România s-a mai întâlnit cu procedura de deficit excesiv în perioada crizei. Bucureștiul a ieșit din această procedură în 2013, atunci când deficitul a înregistrat 2,2% din PIB. Anterior, în perioada 2010-2012, potrivit documentelor oficiale, deficitul bugetar a urcat până la 6,6% din PIB
De aceea, în 2009, pe fondul crizei financiare, România a fost nevoită să încheie un acord cu Fondul Monetar Internațional, de aproape 13 miliarde de euro. Ulterior, în 2011, România a încheiat un acord stand-by de tip preventiv pentru 24 de luni, prelungit și în 2013. Guvernul de la București nu s-a folosit de acești bani, ei fiind disponibili doar în situația în care ar fi apărut o criză economică majoră. Acordul a expirat în 2015, iar Bucureștiul nu a mai considerat necesară o nouă prelungire.
În prezent, niciun stat membru nu se mai află în procedură de deficit excesiv.
Lungul drum până la sancțiuni
Practic, procedura nu se declanșează automat, mai cu seamă că, abia în luna aprilie anul viitor, potrivit calendarului bruxelles, statele membre sunt obligate să își prezinte planurile economice pentru următorii trei ani.
Apoi, potrivit Semestrului European, care reprezintă procesul de coordonare a politicilor economice și bugetare în cadrul UE, Comisia Europeană ar putea emite proiectele de recomandări, în lunile mai sau iunie, după care Consiliul adoptă recomandările pentru fiecare țară.
Cu alte cuvinte, abia la jumătatea anului viitor ar putea apărea o eventuală recomandare de declanșare a procedurii de deficit excesiv. După ce Consiliul European ar valida propunerea Comisiei, din acel moment, România ar avea încă șase luni pentru a se redresa, probabil până spre finalul anului. Sancțiunile ar apărea în cazul în care guvernul de la București nu ar da semne că încearcă să pună în aplicare recomandările Bruxelles-ului.
Avertismentele economiștilor
Totuși, economiștii atrag atenția că în acest moment, mai periculoasă decât declanșarea procedurii de deficit excesiv este reacția piețelor, care se traduce printr-o fluctuație mare a cursului monedei europene față de leu, mai ales că România are nevoie să împumute bani la costuri cât mai mici.
„Cea mai importantă este percepția piețelor pentru că, la deficite mari, ai nevoie de finanțare la cursuri rezonabile. Dacă te împrumuți la costuri mari, acele costuri îngustează spațiul fiscal pentru că dobânzile la datoria publică sunt o componentă a cheltuielilor bugetare. Dacă dobânzile cresc, vom cheltui mai mult cu datoria publică, ceea ce ne obligă să ne ajustăm în altă parte. E crucial să avem încrederea piețelor fianciare”, subliniază, pentru Europa Liberă, fostul șef al Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, care punctează că băncile sunt, în acest moment, principalii cumpărători ai datoriei publice.
Același mesaj l-a transmis și ministrul de Finanțe care a explicat că piețele financiare sunt mai atente, pe când Comisia Europeană poate să fie mai indulgentă: „Dacă reușesc să conving piețele financiare că ceea ce fac este corect veți vedea că toată lumea va crede și ne va da dreptate”, a mai spus Florin Cîțu.
Astfel, faptul că guvernul Orban se străduiește să joace „cu cifrele pe masă”, ar putea cântări greu în momentul în care Comisia ar putea lua în calcul să facă recomandarea de a deschide procedura de deficit excesiv.
Facebook Forum