Linkuri accesibilitate

Ce se întâmplă după 15 mai la cabinetele stomatologice?


Pe 21 martie, primul articol al Ordonanței militare anunțate de ministrul Marcel Vela prevedea închiderea cabinetelor stomatologice. Pe 15 martie, se vor deschide, dar reguli clare nu au apărut înaintea legii care va reglementa starea de alertă, există doar propuneri ale Ministerului Sănătății.

„Nouă ni s-a părut exagerat faptul că primul punct al unei Ordonanțe Militare se referea la dentiști”, explică pentru Europa Liberă Dr. Pantel Marton, președintele Asociației Medicilor Stomatologi cu Practică Privată din România (AMSPPR).

În toată această perioadă, dintre toate specialitățile medicale „noi suntem evidențiați separat. Sunt și alte specialități medicale care sunt foarte aproape de cavitatea bucală a pacientului, cum ar fi ORL sau endoscopiile, dar noi am fost centrul atenției”, adaugă dr. Pantel.

Ce reguli vor fi aplicate în cabinetele stomatologice după 15 mai?

În prezent (12 mai 2020, data publicării acestui articol), la capitolul măsuri de protecție aplicabile în cabinete odată cu deschiderea lor după ridicarea stării de urgență există doar niște recomandări. Decizii obligatorii de aplicat nu au fost luate și/sau comunicate de Ministerul Sănătății, Direcții de Sănătate Publică sau alte autorități din domeniul sanitar.

„Recomandările Institutului Național de Sănătate Publică și cele ale Colegiului Medicilor Stomatologi din România ne vor ghida în practică. Nu știu în ce măsură vor mai veni norme și nici nu știu dacă ele sunt necesare”, subliniază președintele AMSPPR.

Printre recomandările cu caracter general pentru pacienți, propuse de ambele instituții, se numără:

  • Sosirea la medic exclusiv cu programare
  • Interzicerea staționării în sala de așteptare
  • Intrarea în sala de tratament singur, cu excepția cazurilor speciale (cum ar fi însoțirea unui copil)
  • Dezinfectarea mâinilor
  • Completarea unui chestionar cu întrebări referitoare la posibile simptome și istoria contactelor epidemiologice

„Măsurile de protecție sunt logice și ele se vor face peste tot, nu doar la stomatolog. În plus, multe dintre ele oricum se făceau și înainte – nu e ca și cum nu aeriseam cabinetul după pacient sau nu se dezinfectau instrumentarul, suprafețele etc”, subliniază dr. Pantel pentru Europa Liberă.

Notă: Toate măsurile detaliate se găsesc în linkurile de mai sus.

Vor crește prețurile după 15 mai?

După două luni de inactivitate, „ne pasă de sigranța pacienților și de siguranța noastră, bineînțeles. Vor exista niște costuri suplimentare, dar ce s-a întâmplat în perioada de stare de urgență nu se va repeta”, afirmă dr. Pantel Marton, președintele AMSPPR.

El se referă la situația în care, cabinetele care s-au autorizat pentru funcționare în stare de urgență au perceput o așa numită „taxă COVID”. În cazurile întâlnite taxa se încadra în intervalul 150 – 1000 RON.

Dr. Pantel consideră că „este posibil să fie o ușoară creștere a prețurilor, dar acea taxă nu va sta în picioare pentru că oamenii nu vor plăti dublu la stomatolog”.

„Dar probabil va fi o creștere care să acopere prețurile mai mari la echipamente de protecție pe care le foloseam oricum”, subliniază președintele AMSPPR.

Problema României: lipsa oricărei strategii axate pe prevenție în sănătatea orală

În Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), cunoscut sub numele generic de buget al Sănătății, stomatologia primește din bani publici doar 1%.

Prin comparație, prevenția și tratamentele stomatologice primesc în Germania 7% din bugetele caselor de asigurări de sănătate.

„La doar 1%, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) joacă un rol marginal în România”, atrage atenția dr. Pantel.

„Legal există posibilitatea ca un cabinet stomatologic să intre în contract cu Casa. Eu am avut până acum 10 ani și nu-i duc lipsa deloc”, mai spune acesta.

Problema este, la fel ca la decontările către spitale, că tarifele rambursate de la buget sunt cu mult sub pragul lor real.

De pildă, tratamentul unei carii simple, conform reglementărilor CNAS, este decontat la valoarea de 94 de lei. „În medie, o plombă simplă costă, în realitate, 200 de lei”, explică dr. Pantel.

„În special pentru categoriile vulnerabile, lipsa preocupării statului român ca oamenii să aibă dinți sănătoși pentru a mânca, pentru a nu avea dureri de cap și pentru a duce, în general, o viață sănătoasă este extrem de gravă”, concluzionează dr. Pantel Marton.

Facebook Forum

Incendiu la Consiliul Județean Suceava
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:30 0:00
XS
SM
MD
LG