România a importat bunuri cu o valoare cu peste 18 miliarde de euro mai mare decât cea a celor exportate, spune Institutul Național de Statistică (INS), care a publicat pe 9 septembrie cifrele referitoare la comerțul internațional în perioada ianuarie-iulie 2024.
O parte consistentă a deficitului balanței comerciale este reprezentată de diferența între cantitățile de alimente și animale vii importate (în valoare de 6,5 miliarde de euro), cu peste 2,5 miliarde de euro mai mari decât exporturile (în valoare de 3,9 miliarde de euro).
Am vrut să vedem care sunt alimentele cu cele mai mari valori importate, iar INS a transmis Europei Libere cifrele defalcate cu primele 15 tipuri de alimente importate. Spre deosebire de datele generale publicate de instituție, datele defalcate cuprind doar primele șase luni din an, adică ianuarie-iunie 2024.
Carnea de porc, primul loc în topul produselor alimentare importate de România
Mai exact, România a importat în prima jumătate a anului carne de porc în valoare de peste 500 de milioane de euro și a exportat de doar 1,2 milioane de euro.
Este grupa alimentară cu cea mai mare diferență între importuri și exporturi, cu alte cuvinte - produsul alimentar cu cel mai mare deficit al balanței comerciale.
Conform estimărilor statistice, un român consumă în medie aproximativ 37 de kilograme de porc pe an, media consumului crescând în ultimul deceniu cu circa 5 kilograme/persoană, conform estimărilor INS și după cum a scris Europa Liberă în octombrie 2023.
România importă produse de patiserie și caș
Următoarele în topul alimentelor importate în prima jumătate a anului 2024 sunt produsele de brutărie și patiserie, apoi preparatele alimentare, respectiv brânza și cașul.
De altfel, brânza și cașul urmează cărnii în privința diferenței între importuri și exporturi.
România a importat astfel de produse de peste 215 milioane de euro și a exportat de doar 53 de milioane de euro.
În fapt, în dreptul primelor șase categorii în funcție de volumul importurilor apar deficite de cel puțin 145 de milioane de euro pentru fiecare aliment în parte.
Asociația producătorilor de carne: Importante sunt fermele de reproducție. Pesta porcină a avut efect devastator
Deficitul comercial în privința cărnii de porc este cel care iese cel mai tare în evidență, nu doar în prima jumătate a anului, ci în ultimii ani, conform datelor disponibile, precum și informațiilor furnizate de producători din domeniu.
Dacă în 2022 deficitul comercial în privința cărnii de porc era de 830 de milioane de euro, în 2023 a depășit 1 miliard de euro: la importuri de 1,06 miliarde de euro, exporturile au fost de doar 3 milioane de euro, arată datele furnizate de Institutul Național de Statistică.
În 1991, România importa carne de porc de doar 71 de milioane de euro, pentru ca volumul să crească la 36 de milioane de euro în anii 2000, după care s-a multiplicat de aproape zece ori, depășind constant 300 de milioane de euro anual.
Această cifră s-a dublat în 2019: a ajuns la peste 600 de milioane de euro, apoi a depășit pragul de 1 miliard de euro, anul trecut.
În paralel, exporturile pentru aceiași ani au fost mult mai modeste, cu un vârf în 2017 de peste 56 de milioane de euro.
Acestea s-au înjumătățit în anul următor, iar din 2019 au o singură cifră în dreptul milioanelor de euro: exporturi de 7,7 milioane de euro. A urmat un minim al ultimilor zece ani, de doar 2 milioane de euro în 2021, după care o creștere ușoară până la 3,5 milioane de euro în 2023.
Și la porci vii, discrepanța între importuri și exporturi e foarte mare.
Dacă în 1991 România importa porci vii în valoare de 24.000 de euro, în 2000 volumul ajungea la 18 milioane de euro, în urmă cu zece ani depășea 100 de milioane de euro, iar în 2023 ajungea la un maxim de aproape 125 de milioane de euro.
Exporturile României de porci vii au fost modeste și în primii ani de post-comunism, de 1,3 milioane de euro în 1991, scăzând constant după 2006.
În 2003, România a exportat porci vii în valoare de 7.000 de euro.
Toate aceste cifre nu sunt întâmplătoare, motivul principal al căderii exporturilor, dar și al scăderii producției autohtone îl reprezintă peste porcină africană, cu primele cazuri în 2017, spune președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), Ioan Ladoși.
De atunci, au fost anual focare.
„Pesta a decimat efectivele porcine din România și a condus practic în ultimii șapte ani la creșterea importurilor”, completează Ioan Ladoși.
El subliniază că peste porcină africană face în continuare ravagii în România.
Programele Guvernului, fără impact major
Ca răspuns la focarele de pestă porcină, Ministerul Agriculturii a lansat în ultimii ani diverse programe, precum cel de susținere a reproducției în fermele de suine - categorie care include și porcii domestici de carne.
Este vorba de o schemă multianuală de ajutoare de stat, de susținere a fermelor deținute de persoane juridice sau de PFA-uri, întreprinderi familiale sau individuale - încadrate în categoria IMM-urilor, autorizate sanitar-veterinar și care desfășoară activități de reproducție de suine.
Aprobat prin lege în 2018, programul a devenit funcțional după publicarea Normelor metodologice, în 2019.
Au fost încheiate 28 de contracte de finanțare, schema de sprijin financiar, în valoare totală de 80 de milioane de euro, susținând înființarea a aproape 50.000 de locuri de cazare pentru reproducție, cu o producție anuală estimată de 1,2 milioane de purcei.
Un alt program aflat în derulare este programul multianual pentru încurajarea creșterii porcilor de reproducție din rasele Bazna și Mangalița, prin intermediul unor ajutoare de minimis. Ambele rase sunt apreciate pentru gustul deosbit al cărnii și pentru calitatea grăsimii.
În 2024, ajutorul de minimis acordat anual pe cap de scroafă a crescut de la 1.200 la 2.000 de lei. Valoarea totală a schemei de ajutor este în 2024 de 1 milion de lei, iar o fermă poate beneficia de o finanțare de maximum 20.000 de euro în cursul a trei ani consecutivi.
Aceste programe sunt binevenite și chiar necesare și contribuie la redresarea producție autohtone de carne de porc, dar pot fi anulate ușor de răspândirea pestei porcine, atrage atenția președintele APCPR.
„Atâta vreme cât boala face în continuare ravagii în țară, riscurile de a dezvolta astfel de programe sunt enorme și ele sunt atât ale fermierului în sine care investește, cât și ale statului care la rândul lui investește”, explică Ioan Ladoși.
Președintele APCPR spune că alte state au reușit să impună restricții mai clare în privința mișcării și transportului porcilor în teritoriu, pentru a preveni răspândirea bolii. „Este cel mai frecvent mod de contaminare, însă în România, chiar dacă există reglementări, aplicarea lor nu este urmărită îndeajuns”.
Probleme nu apar în transportul porcilor din ferma autorizată la abator, ci la transportul porcilor din exploatații neînregistrate și neautorizate sanitar-veterinar, mai spune specialistul.
De altfel, el susține că nu există date concludente nici în privința numărului de porci din gospodăriile particulare și al consumului de carne de porc din aceste surse.
Deși aparent, odată cu îmbătrânirea populației satelor, activitatea de creștere a porcilor în gospodării tradiționale a scăzut, el susține că mai mult de jumătate din porcii crescuți în România sunt în gospodăriile particulare.
„Știți foarte bine, se taie porcul în bătătură, se trimite la copii, la studenții de la oraș. Or, acolo nu avem niciun fel de de control asupra acelei piețe și nici nici informații despre acele cifre”, conchide Ladoși.
Deficitul comercial la alimente crește
În primele șapte luni din an (ianuarie - iulie 2024), importurile de alimente și animale vii ale României au fost de 6,45 miliarde de euro, în condițiile unor exporturi de mai puțin de 3,9 miliarde de euro. Așadar cu aproape 40% mai mici, arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică.
Deficitul între importurile și exporturile de alimente este, astfel, de peste 2,5 miliarde de euro, în condițiile în care deficitul comercial al României (la toate categoriile de bunuri) este de 18 miliarde de euro.
Dacă deficitul total al balanței comerciale este în ușoară scădere, cel din categoria alimente și animale vii a crescut constant.
Diferența între importuri și exporturi nu este însă neapărat un indicator al sănătății unei economii, spune economistul Bogdan Glăvan pentru Europa Liberă.
În sine, deficitul comercial e o expresie a principiului „cheltui mai mult decât câștigi” - imporți mai mult decât exporți, prin analogie - și care poate să nu fie dăunător în anumite situații, ci din contră.
„Dacă te împrumuți și cheltui pentru o investiție s-ar putea să fie un pas benefic, care îți aduce un plus în viitor”, spune el.
În cazul balanței comerciale a României, o privire mai atentă - pusă în paralel și cu alte politici ale statului - arată însă că diferența mare între importuri și exporturi, inclusiv în privința alimentelor, au în spate un consumerism tot mai accentuat, susține economistul.
„Nivelul de trai a crescut, dacă acum 20 de ani nu mânca mai nimeni roșii iarna, acum mâncăm cu toții. La fel și în cazul altor alimente. Consumul a crescut, iar producția internă nu a ținut pasul”, spune Bogdan Glăvan.
Ponderea importurilor de alimente în totalul importurilor României (72,6 miliarde de euro în primele șapte luni din 2024) este de 8,9%, mai mult decât dublu față de acum 15-20 de ani. În comparație, în anul 2006, importurile de alimente erau puțin peste 4% din totalul importurilor României.
Și, în plus, în tot anul 2023 importurile de alimente – care au fost în valoare de 10,8 miliarde de euro – au avut aceeași proporție: de aproape 10% din totalul importurilor.
Importurile de alimente pe cap de locuitor – în condițiile unei populații de aproximativ 19 milioane de oameni – a fost în 2023 de peste 570 de euro/persoană, potrivit Hotnews.ro. Aceeași publicație arată că, în timp ce România are un deficit comercial important în sectorul alimentar, țări precum Polonia sau Ungaria au excedente.
În total, pentru toate categoriile de bunuri, deficitul comercial al României în primele șapte luni din acest an a fost de peste 18 miliarde de euro. Mai exact, a importat bunuri de 72,6 miliarde de euro și a exportat de 54,6 miliarde de euro.
De exemplu, cea mai mare diferență între importuri este la categoria de „produse chimice și derivate nespecificate în altă secțiune”. În timp ce România a importat astfel de bunuri în valoare de 10,6 miliarde de euro (aproape 15% din totalul diferenței), a exportat de „doar” 3 miliarde de euro, rezultând un deficit de aproape 7 miliarde de euro.
Cele mai mari importuri ale României au fost cele de mașini și echipamente de transport (peste 36%) din total, în valoare de aproape 26.5 miliarde de euro. Balanța comercială este una mai echilibrată în acest sector, în condițiile în care în țară funcționează doi mari producători de autoturisme (Dacia și Ford), astfel că exporturile au atins și ele aproape 25.7 miliarde de euro.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
