Comisia îndeamnă România și alte 7 state membre să transpună cea de-a 5-a Directivă privind combaterea spălării banilor și a transmis scrisori de punere în întârziere Ciprului, Ungariei, Țărilor de Jos, Portugaliei, României, Slovaciei, Sloveniei și Spaniei din cauza faptului că aceste țări nu au notificat nicio măsură de punere în aplicare a celei de-a 5-a Directive privind combaterea spălării banilor (a 5-a Directivă AML), transmite Comisia Europeană.
Normele privind combaterea spălării banilor sunt cruciale în lupta împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului. Recentele scandaluri de spălare a banilor au evidențiat necesitatea unor norme mai stricte la nivelul UE, spun oficialii Executivului Comunitar.
- ”Lacunele legislative dintr-un singur stat membru afectează întreaga UE. Din acest motiv, normele UE ar trebui să fie puse în aplicare și supravegheate în mod eficient, pentru a combate criminalitatea și a asigura protecția sistemului financiar”, avertizează Comisia.
Toate statele membre aveau obligația de a transpune normele cuprinse în cea de-a 5-a Directivă privind combaterea spălării banilor până la 10 ianuarie 2020.
„Comisia regretă faptul că statele membre în cauză nu au transpus directiva la timp și le încurajează să facă acest lucru de urgență, ținând seama de importanța acestor norme pentru interesul colectiv al UE. În absența unui răspuns satisfăcător din partea statelor membre respective în termen de 2 luni, Comisia poate decide să le trimită avize motivate”, mai transmite Executivul comunitar.
România a recidivat
Cea de a 5-a Directivă privind combaterea spălării banilor (a 5-a Directivă AML) - sau Directiva (UE) 843/2018 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 - modifică Directiva UE 849/2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, pusă în aplicare de România cu o întârziere de doi ani.
Miza întârzierii se afla în momentul politic dominat la acea vreme de președintele PSD Liviu Dragnea, acum în închisoare, anchetat în afacerea Tel Drum, Directiva interzicând acțiunile la purtător, cum era cazul celor emise în afacerea cu pricina.
Calea aleasă de puterea de la București pentru implementarea Directivei a fost, în loc de o eventuală ordonanță de urgență, dată fiind urgența adoptării și întârzierile acumulate, un proiect de lege a cărui adoptare a fost tergiversată în parlament.
Mai mult, sub pretextul implementării directivei europene, în textul legii au apărut, inspirate de Florin Iordache, autor al celebrei OUG 13, prevederi controversate care permiteau guvernului dreptul de a controla organizațiile neguvernamentale, fără ca aceste prevederi să existe în documentul european.
Partidele din opoziție au sesizat CCR, care a retrimis legea în parlament, pentru ca la sfârșitul lui iulie 2019 să ajungă la promulgare.
Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea terorismului a fost publicată în Monitorul Oficial abia în iulie 2019, Directiva Europeană emisă pe 5 iunie 2015 fiind transpusă în legislația națională cu o întârziere de 755 de zile.
De altfel, România a fost trimisă în fața Curții de Justiție pentru neaplicarea normelor privind spălarea banilor.
Între timp, în urma dezvăluirilor anchetei Panama Papers și a atacurilor teroriste din Europa, Comisia a propus a 5-a Directivă privind combaterea spălării banilor, pentru a intensifica lupta împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului, care a intrat în vigoare în 9 iulie 2018 și pe care statele membre ar fi trebuit să o implementeze până în 10 ianuarie 2020.
Adică Directiva pentru care Comisia a transmis miercuri scrisoarea de punere în întârziere către România.
