Anunțul privind invitația de aderare a României în OCDE a fost primit cu aplauze de politicieni, însă „nu e momentul pentru șampanie, ci pentru suflecat mânecile”, spune pentru Europa Liberă fostul secretar de stat Radu Puchiu, reprezentant al Open Government Partnership, grupul internațional de îmbunătățire a felului în care guvernele servesc cetățenii..
„Am primit o invitație, am fost admiși la facultate, nu înseamnă că am terminat-o. Acum urmează un întreg proces de a deveni membri, de a ne alinia la standarde”, explică acesta.
Procesul de aderare la OCDE înseamnă, practic, un nou angajament din partea României că va adopta anumite standarde. România a candidat și în în 2004, din nou în 2012 și și-a reînnoit candidatura în 2016 şi 2017.
Alături de România, au mai fost invitate acum la negocieri Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croaţia şi Peru.
De ce este importantă apartenența la OCDE?
„Am avea acces la bunele practici, la analize, la studii și nu numai că ai acces, ci ești parte din studii. Împărtășești experiența ta ca țară în diverse domenii de dezvoltare și captezi un feedback. Practic, ai ocazia să aplici mult mai repede ceea ce este validat ca fiind bun. În loc să experimentezi la nesfârșit, iei niște rețete gata făcute. Acesta este un avantaj, care nu este neapărat vizibil pentru populație, dar este important pentru țară”, a explicat Puchiu.
Poate cel mai vizibil avantaj pentru populație îl prezintă creșterea ratingului de țară: „Te împrumuți mult mai ieftin și ai ocazia ca acei bani să-i folosești mult mai bine și mai repede în dezvoltare”.
România în comparație cu alte țări
Costa Rica este ultima țară care s-a alăturat organizației, în mai 2021, după un proces care a început în 2015. Din OCDE nu fac parte țări precum Rusia sau China.
Produsul Intern Brut al celor 38 de țări membre se ridica în 2020 la peste 52 de trilioane de dolari (52 mii de miliarde de dolari), cel mai mare fiind al Statelor Unite, de aproape 21 de trilioane. Ca o comparație, PIB-ul mondial era în 2020 de aproape 85 de trilioane de dolari.
PIB-ul României în urmă cu doi ani era de peste 248 de miliarde de dolari, peste cel al unor țări membre precum Grecia (188 miliarde) și Ungaria (155 miliarde), dar sub al unora precum Polonia (596 de miliarde) sau Finlanda (269 miliarde), potrivit datelor OCDE.
Cel mai apropiat produs intern brut ale unei țări membre cu cel al României este PIB-ul Republicii Cehe (peste 245 de miliarde de dolari). OCDE cuantifică însă performanțele pe baza unui index al calității vieții, format din 11 indicatori. Potrivit datelor furnizate de theglobaleconomy.com pentru 2017 și 2018, România era în urma Cehiei la toți acești indicatori.
Dacă în privința indicelui dezvoltării umane sau alfabetizării diferența era relativ redusă, la un indice precum cheltuieli de sănătate per capita, ea era una semnificativă: 1.765 de dolari în Cehia, 687 în România.
| Capitol | Cehia | România |
| Indicele dezvoltării umane (HDI) | 0,9 | 0,828 |
| Fericire (1-10) | 6,97 | 6,14 |
| Costul vieții (1-100) | 83,97 | 63,98 |
| Cheltuielile publice cu educația (din PIB) | 3,85% | 3,1% |
| Rata de alfabetizare | 99,83% | 98,4% |
| Indicele de inegalitate socială | 25 | 35,8 |
| Cheltuieli de sănătate per capita | 1.765$ | 687$ |
|
Speranța de viață | 79 ani | 75 ani |
6 din 8 indicatori tehnici respectați
„Dacă decizia de începere a negocierilor a fost una politică, pregătirea tehnică ocupă un loc central în parcursul țării noastre spre aderare”, a spus, miercuri, premierul Nicolae Ciucă la ședința Comitetului Interministerial OCDE. Rolul acestui comitet este „coordonarea negocierilor și transformărilor necesare pentru admiterea României” în organizație.
Comitetul Interministerial a validat principiile din domeniile considerate esențiale de către OCDE:
- Reafirmarea angajamentului față de democrație, statul de drept, drepturile omului, egalitatea de gen, principiile economiei de piață deschise;
- Promovarea unor direcții de acțiune eficiente în domeniile schimbărilor climatice, transformării digitale, a unui sistem comercial multilateral bazat pe reguli clare, a pieței globale a forței de muncă, impozitarea economiei digitale;
- Formularea unor politici și standarde mai bune care să asigure revenirea rezilientă, verde și durabilă după pandemie.
Guvernul afirmă că, în acest moment, România ar respecta 6 dintre cele 8 standarde și principii esențiale pentru aderare:
● Declarația privind Investițiile;
● Principiile Guvernării Corporatiste;
● Principiile pentru Elaborarea Politicilor Internetului;
● Recomandarea Bunelor Practici în Statistică;
● Cadrul Inclusiv al BEPS – Erodarea Bazei și Schimbarea Profitului;
● Forumul Global al Transparenței și Schimbului de Informație;
Urmează ca România să înceapă activitățile aferente aderării la Codurile de liberalizare și a exprimat intenția de a adera la Convenția OCDE Anti-Mită, mai arată sursa citată.
Cea mai mare problemă a României
Pentru a fi acceptată printre cele 38 de țări membre, România trebuie să treacă printr-un „proces care include o evaluare riguroasă și aprofundată, efectuată de peste 20 de comitete tehnice”, arată OCDE.
Tipul nostru de administrația vrea să mimeze că face lucrurile, nu să le facă.Radu Puchiu
„La nivel macro-economic, lucrurile se întâmplă corect. Problemele de substanță apar după primirea acestei invitații. Trebuie lucrat intens și marea problemă e că tipul nostru de administrația vrea să mimeze că face lucrurile, nu să le facă. O să fie foarte dificil”, spune fostul secretar de stat Radu Puchiu.
„Nu mai merge că schimbăm legea acum și o lună mai târziu, după ce am intrat în OCDE, o schimbăm din nou”, adaugă el. Acesta spune că România are cele mai mari probleme la:
- companiile de stat;
- educație;
- sănătate;
- digitalizare;
„Zona foarte sensibilă este cea a companiilor de stat - a fost cea mai complicată în multe alte țări - pentru că implică un management profesionist, independent, pe criterii economice și de afaceri și care să prezinte transparent rezultatele, care să își aleagă membrii pe aceste criterii. Desprinderea de la modelul actual, în care numim oameni peste tot prin consilii, este foarte grea și complicată. Explicați-i partidului, oamenilor puși acolo de partid, că nu se mai poate, că așa a zis OCDE. Noi nu suntem momentan acolo și acesta este un capitol relativ mic, sunt peste 20 de alte capitole”, precizează Puchiu, pentru Europa Liberă.
OCDE nu-ți face autostrăzi, îți dă rețeta verificată
Aderarea României la Uniunea Europeană a ajutat la respectarea unor standarde, care sunt aliniate cu cele ale OCDE. Însă, odată cu posibila intrare în forul internațional, aceste standarde trebuie îmbunătățite permanent.
„Intrarea în OCDE este realmente despre a fi pe bune, pentru că la noi este o diferență foarte mare între ceea ce proiectăm noi ca intenție și ceea ce se realizează efectiv”, afirmă Radu Puchiu, dând ca exemplu autostrăzile.
„Aderarea la OCDE nu ne va aduce autostrăzi, dar ne va aduce o rețetă de a la face mai bine, de a ne dezvolta mai bine.”
Rămâne o necunoscută deocamdată când va fi primită România în OCDE, nefiind stabilit un termen limită pentru finalizarea negocierilor. Rezultatul acestora depinde de capacitatea fiecărei țări de a se adapta și de a aplica standardele OCDE, precizează instituția.
