Ziarul austriac Krone a descris ca „euforic” anunțul premierului Marcel Ciolacu cu privire la flexibilizarea poziției pe care Austria o are față de aderarea României la Schengen.
Ar fi vorba în primă fază despre „ridicarea graniţelor aeriene pentru România”, adică fără controlul documentelor pe aeroporturi în cazul populației. De notat aici că rămâne controlul de securitate în cazul bagajelor.
Însă, miza intrării în Schengen este cea cu privire la frontierele terestre, cu efecte economice directe. Iar deznădejdea se simte în rândul transportatorilor.
„Mă tem de veștile acestea pe jumătate bune, care nasc mai multe speranțe fără soluții”, spune Constantin Isac, președintele Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR).
„Nu aș fi prea optimist”, spune el făcând referire la pozițiile oficiale ale Austriei și Olandei, dar și la faptul că nu a fost contactat de decidenții politici români pentru găsirea unor soluții.
În privința transporturilor, Isac nu se așteaptă la o „flexibilizare” nici măcar anul viitor. O referire clară la declarația la zi a prim-ministrului Ciolacu.
„Anul viitor, cred că sub preşedinţia Ungariei, vom continua cu pasul doi, terestru”, a spus luni șeful Guvernului român.
Țara vecină va asigura președinția Consiliului Uniunii Europene în a doua jumătate din 2024, după Belgia. În prezent, Spania deține șefia.
Așteptarea în vămi costă. Nu doar bani
Menținerea României în afara spațiului de liberă circulație Schengen îi costă deja pe transportatori câteva miliarde de euro anual.
„O oră de așteptare la vamă reprezintă un cost de 35-40 de euro pentru fiecare camion”, atrage atenția președintele Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România, Constantin Isac.
Iar un camion care tranzitează granițele cu Ungaria sau Bulgaria așteaptă în prezent între opt și zece ore, dar poate ajunge și la 36 de ore din cauza lucrărilor la podul Giurgiu-Ruse.
UNTRR mai arată că timpii de așteptare sunt și mai mari în cazul frontierelor non-UE: peste 5 zile pentru a intra din R. Moldova și până la 11 zile pentru a intra din Ucraina.
Isac spune că numărul orelor de așteptare a crescut cu 10-15% față de anii de pandemie, iar în ultima perioadă s-a adăugat și comerțul specific sărbătorilor de iarnă.
„Noiembrie și decembrie sunt luni cu volum mai mare de mărfuri, motivat de sărbătorile de An Nou, când și comerțul are alte valori în magazine. Clar, cozile sunt mai mari, dar nu putem să spunem că sunt alte motive”, răspunde Isac, întrebat dacă sunt și alți factori pentru majorarea timpilor de așteptare.
La aceste costuri se adaugă cele care țin și de poluare: „Aceste cozi de camioane care se târesc pur și simplu în frontiere generează cantități de noxe uriașe.”
„Vorbim de ținte foarte ambițioase ale Uniunii Europene privind reducerea poluării, în schimb menținem sute de kilometri de cozi însumate în frontiere”, mai spune reprezentantul transportatorilor.
„Acest mic dezgheț nu îl văd încă materializat”, completează președintele UNTRR cu privire la Schengen.
„Dacă într-adevăr se va convoca un Consiliu JAI excepțional în decembrie, am putea să mai avem o speranță pentru următorul Consiliu JAI din martie, ca etapă definitivă pentru Schengen. Altfel, nu, nu suntem optimiști.”
Chiar și așa, Constantin Isac spune că se teme că Austria ar putea impune noi condiții pentru ca România să intre în Schengen și cu frontierele terestre, unde rămâne problema corupției, așa cum a făcut-o acum cu AirSchengen.
„Văd că nu suntem în stare s-o eliminăm sau, cel puțin oficial, nu am văzut nicio informație în sensul ăsta, respectiv activarea instalațiilor de scanare pe toată frontiera externă Schengen a României”, mai spune Isac pentru Europa Liberă.
„Austria ar putea să pună condiția ca toate sistemele de scanare în frontiere să funcționeze non-stop. Asta poate fi o condiție, pentru că au fost multe rateuri și întreruperi în zona asta, cu fel de fel de motivații”, adaugă el.
Ce condiții a pus Austria și cum răspunde România
Anunțul de sâmbătă al prim-ministrului român nu făcea vreo referire la cele trei condiții puse de guvernul de la Viena. Acestea au fost confirmate de Ministerul austriac de Interne pentru presă:
- Prezența Frontex, poliția de frontieră a Uniunii Europene, la frontiera bulgaro-turcă ar trebui să fie cel puțin triplată și ar trebui crescut „substanțial” sprijinul financiar pentru protecția frontierelor externe ale României și Bulgariei;
- Controale consolidate la frontierele terestre dintre Bulgaria și România, precum și dintre România și Ungaria.
- „Asumați-vă responsabilitatea pentru migranții care au sosit ilegal în Austria”, se mai arată în răspunsul transmis Digi24.
Punctul trei face referire la acceptarea de solicitanți de azil din Austria, în special afgani și sirieni, iar liderii celor două partide de guvernare de la București îndulcesc condițiile de aderare.
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a vorbit abia luni despre aceste condiții, deși Austria încă nu le-a transmis oficial României. Un prim contact este așteptat marți la Forumul „Salzburg”, o întâlnire a miniștrilor de Interne din Europa Centrală și de Est.
„Mie nu mi se par unele exagerate, fiindcă cu toţii ne dorim întărirea frontierei şi cu Bulgaria, şi cu Ungaria”, a spus Marcel Ciolacu.
El a menționat inclusiv despre fuga primarului condamnat al municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș. Este poate cel mai recent și notabil exemplu de figuri publice care au părăsit țara cu prilejul condamnării.
„Domnul Cherecheş a reuşit să treacă frontiera, cu un buletin al unui văr mai tânăr cu zece ani. Ăsta este adevărul, dacă vrem să ne asumăm aceste lucruri”, a completat el.
Nicolae Ciucă, președintele PNL, a declarat la rândul său că România va prelua migranţi din Austria conform procedurii Dublin, de returnare a migranților în prima țară în care a fost depusă solicitarea de azil.
„Nu este vorba de alte solicitări în plus, ci de ceea ce există în momentul de faţă în funcţiune”, a spus Ciucă.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, este și mai optimist cu privire la presiunea pe care o va resimți România în cazul returnării migranților.
„După cum ați văzut și în cazul cetățenilor ucrainieni, un procent foarte mic a decis să și rămână în România. Restul s-au dus către alte destinații, deși au tranzitat România”, a spus oficialul pentru Europa Liberă.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu consideră că, deși acestea pot reprezenta condiții suplimentare, întărirea unei eventuale granițe Schengen externe a României ar fi benefică în contextul războiului din Ucraina.
„România are o frontieră lungă și complexă cu spațiul extra-european. Numai dacă ne uităm la Ucraina și la provocările pe care această frontieră terestră, fluvială, maritimă le poate aduce în perioada post-conflict. Mărirea efectivelor FRONTEX și a fondurilor inclusiv la frontiera cu Republica Moldova, cu Serbia, nu poate decât să ne ajute”, spune expertul pentru Europa Liberă.
Cât privește primirea refugiaților, această „exigență” poate fi acceptată, cu condiția ca politicienii români să explice opiniei publice cine va plăti pentru cazarea și susținerea financiară a acestor migranți.
Liderii politici vor trebuie să spună și dacă există probleme pentru securitatea României, pentru că acești oameni provin din zone de conflict.
„Contextul electoral contează foarte mult, plus cele două așteptări foarte mari create în materie de politică externă, care nu privesc nici contractele, nici îmbunătățirea comerțului exterior”, subliniază Popescu.
Acestea sunt eliminarea vizelor pentru SUA și intrarea în Spațiul Schengen.
„La atât se reduce politica noastră, așteptările publicului din România în materie de politică externă. Publicul românesc nu a fost învățat să aibă și așteptări ceva mai complexe. Sunt așteptări care au fost și sunt continuu hrănite prin declarații publice, chiar prin demersuri oficiale”, spune el.
Analistul aduce ca argument semnarea Acordul de liber schimb între Uniunea Europeană și Canada din 2016.
„Ceea ce a contat a fost tot legat de posibilitatea de a călători fără vize în Canada. Aici s-a redus succesul care a fost prezentat publicului din România. Nu s-a vorbit nicidecum despre impactul asupra schimburilor comerciale, eventualele investiții, promovarea turismului, absolut nimic”, mai spune Ștefan Popescu.
Bulgaria nu acceptă
Altfel spus, prevederile regulamentului european Dublin, care se află în vigoare din 2013, spun că migranții vor trebui returnați în țara din UE în care au intrat prima dată.
Acesta ar putea fi motivul pentru care autoritățile de la Sofia au respins oferta Austriei, deoarece migranții din Turcia care preferă această rută intră prima dată pe teritoriul UE prin Bulgaria.
Premierul bulgar Nikolai Denkov a declarat luni că țara sa va aplica doar protocoalele europene stabilite în ce priveşte primirea migranţilor și că, deocamdată, nu a ajuns la un acord cu Austria.
„Ceea ce spune ministrul de Interne al Austriei este un pas înainte, dar trebuie să fim foarte atenți. Este esențial pentru noi ca granițele terestre să fie deschise. Condițiile pe care le pune ministrul sunt inacceptabile pentru Bulgaria”, a declarat Rumen Radev, președintele Bulgariei.
Analistul Ștefan Popescu a atras atenția că atât președintele, cât și premierul de la Sofia au căzut de acord de această dată pe condițiile puse de Austria. „Este o chestiune care ne îndreaptă spre prudență”, a subliniat el.
România nu exclude decuplarea de Bulgaria
Tot luni, premierul român Marcel Ciolacu nu a exclus o decuplare în dosarul aderării, lucru vehiculat și cu alte ocazii din trecut, dar totul ține de Olanda, țară care se opune aderării Bulgariei.
„Imposibil este să mă arunc eu de pe o clădire și să supraviețuiesc. În rest, n-am văzut nimic imposibil pe lumea asta”, a răspuns Marcel Ciolacu, întrebat dacă este imposibil să se întâmple acest lucru.
„Ştiţi foarte bine că în Olanda pe 22 noiembrie au fost alegeri şi urmează să se prezinte această propunere noului Parlament în ceea ce priveşte Bulgaria. Aşteptăm acea decizie ca să vedem abordarea pe care o are România mai departe”, a menționat premierul român.
Dar, a adăugat el, poziția corectă a României ar fi „să nu intrăm în aceste discuţii în acest moment”.
Pentru analistul Ștefan Popescu este important și rezultatul întâlnirii de marți dintre ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, cu omologul său austriac, Gerhard Karner, de la Forumul Salzburg, care numără nouă țări din Europa Centrală și de Est.
„Negocierile exclud Olanda, o țară care și ea trebuie să spună dacă acceptă Bulgaria în spațiul Schengen și eventual dacă acceptă o decuplare, în cazul în care Parlamentul de la Haga va viza negativ acceptarea Bulgariei”, exemplifică analistul de politică externă Ștefan Popescu.
