Prin Strategia națională pentru educația continuă a adulților (SNECA) 2024-2030, guvernanții vor să îmbunătățească aspecte la care românii sunt (mult) sub media europeană: școala pentru adulți și cunoștințele digitală.
Conform statisticilor preluate în Strategie, gradul de participare al adulților din România la forme de învățare pe tot parcursul vieții era, în 2022, de doar 5,4%. Media europeană era de 12%.
Până în 2030, peste 17% din adulții români vor fi implicați în astfel de activități, care sunt percepute ca o condiție tot mai importantă pentru dezvoltarea personală și accesul pe piața muncii, spune documentul publicat în Monitorul Oficial.
Asta în condițiile în care – e un fapt recunoscut în Strategie – sub o treime din populația adultă din România are competențe digitale de bază sau peste nivelul de bază.
În Uniunea Europeană, procentul e de 54%.
Conform datelor Eurostat din 2023, România era pe ultimul loc în UE ca procent al persoanelor cu vârsta între 16 și 74 de ani cu competențe digitale de bază: 28%, față de media UE de 55%, cu un maxim în Țările de Jos – peste 80%.
Strategia propune înființarea unor (noi) centre de consiliere și orientare în carieră, în licee și universități. Se mai vorbește în document despre:
- centre comunitare de educație continuă,
- diverse programe de educație digitală, inclusiv pentru profesorii din școli și licee,
- modificări de lege care să permită recunoașterea competențelor dobândite, digitale și nu numai.
„Avalanșa” strategiilor: anti-trafic de persoane, pro-sănătate, pro-educație
Pe de altă parte, ultimele luni au adus o „avalanșă” de strategii naționale, cu orizont de aplicare în următorii ani, în domenii încă extrem de problematice.
- Recent, Guvernul a publicat Strategia Națională pentru Combaterea Traficului de Persoane 2024-2028, domeniu în care România a fost criticată inclusiv de Departamentul de Stat SUA pentru ineficiența legislației și a măsurilor în domeniu.
- În toamna anului 2023, a fost publicată Strategia națională pentru sănătate 2023-2030 –și ne amintim de spitalele regionale de urgență, plimbate timp 20 de ani pe hârtie, despre care Europa Liberă a scris de nenumărate ori, și de cazurile șocante din instituții sanitare de stat.
- La începutul anului trecut erau aprobate Legile Educației, transpunerea în practică a proiectului strategic România Educată, lansat de președintele Klaus Iohannnis, în condițiile în care abandonul școlar timpuriu este în România cel mai ridicat din UE, iar peste 40% din elevi ar fi de fapt analfabeți funcțional, așa cum a scris Europa Liberă în mai 2023, respectiv în mai 2022.
- La începutul anului, Guvernul a aprobat o altă strategie națională, pentru formarea adulților 2024-2027, care ar trebui să se bucure de o infuzie masivă de fonduri europene, peste 400 de milioane de euro.
Proiectul derulat de Ministerul Muncii și Ministerul Educației ar trebui să crească șansele românilor de a-și găsi un job pe o piață unde angajatorii se plâng de lipsa de pregătire practică a celor care ies de pe băncile școlii.
Un raport al Guvernului din decembrie 2023 arăta că, în educație, patru strategii existente în perioada 2015-2020 nu și-au atins indicatorii, așa cum nota Edupedu.
Strategiile sunt necesare și au rol de a trasa direcții de acțiune tocmai în domenii problematice, dar nu sunt suficiente în sine dacă nu sunt susținute de politici publice constante, subliniază specialiștii consultați de Europa Liberă.
Specialiști în teorie și strategie
„Aceste documente trebuie bine corelate cu ce se întâmplă în societate, în mediul privat și trebuie să nu rămână doar în teorie”, spune Stelian Brad, profesor de robotică la Universitatea Tehnică din Cluj și președinte al clusterului Cluj IT.
La rândul său, Cristian Hatu, președinte al Centrului de Evaluare și Analize Educaționale, subliniază că, până acum, cu unele excepții, documentele-cadru din educație nu au inclus expertiza celor care se pricep la domenii educaționale specifice.
Modul în care a fost concepută SNECA 2024-2030 nu este neapărat încurajator.
Planul de Acțiune, cu șase obiective majore și zeci de măsuri, nu are un buget precis – ci doar mențiuni generale.
Centre comunitare și programe de digitalizare pentru profesori
SNECA 2024-2030 își propune în primul rând să crească de peste trei ori media participării adulților la „activități de învățare formală, non-formală și informală”, pe care le urmează „după ce au finalizat sau părăsit sistemele de educație și formare inițiale, indiferent de nivelul atins.
Asta ar trebui să le îmbunătățească perspectivele de angajare, de dezvoltare personală și profesională.
Reprezentanții Ministerului Educației, autorii Strategiei, notează că România și-a asumat în fața forurilor europene mai multe ținte specifice în domeniul educației și că dezvoltarea competențelor adulților este esențială în acest snes.
Direcțiile indicate de Comisia Europeană în domeniul digitalizării (DigComp), precum și evaluările periodice care urmează programele internaționale de testare (PISA, PIAAC etc.) au în centru tocmai formarea competențelor de bază, subliniază documentul.
Viziunea strategică este una generoasă, în teorie: să creeze o cultură a învățării pe tot parcursul vieții în rândul adulților, „pentru toate nivelurile, indiferent de vârstă, cultură sau mediile din care provin ei” și să le ofere adulților „șanse egale de a participa pe deplin la viața economică, socială și civică.”
Strategia are șase priorități, de unde decurg tot atâtea obiective principale detaliate într-un Plan de acțiune.
Obiectivele SNECA 2024-2030
- Consolidarea coordonării naționale, regionale și locale pentru promovarea unei culturi a învățării în rândul adulților și creșterea capacității administrative de a implementa politici publice în domeniu
- Dezvoltarea și promovarea oportunităților din educația continuă a adulților
- Creșterea accesibilității la educația continuă adulților și îmbunătățirea flexibilității rutelor de calificare
- Promovarea echității și incluziunii în educația continuă adulților, inclusiv sprijin financiar
- Asigurarea calității în educația adulților
- Stimularea dobândirii de competențe digitale și gestionarea cu succes a tranziției verzi și digitale în educația adulților
Măsurile concrete, prinse în Planul de Acțiune al Strategiei, prevăd crearea unor centre de consiliere în carieră, în școli și universități, dezvoltarea unui cadru național pentru competențe-cheie și mai multe programe de formare de competențe, digitale sau „verzi” (ecologice), pentru profesori.
Fiecare direcție de acțiune are desemnate Ministerele responsabile de implementare, în special cel al Educației, dar și al Muncii, respectiv instituții din subordinea lor.
De altfel SNECA ar urma să se completeze cu Strategia pentru formarea adulților 2024-2027, lansată la începutul anului de Ministerul Muncii.
Pentru toate activitățile din Strategie sunt menționate rezultatul așteptat și indicatorii de monitorizare, însă niciunul din aceștia nu fixează un număr, măcar estimativ, de beneficiari.
La capitolul „buget”, documentul menționează că Ministerul Educației „nu are o linie bugetară exclusivă pentru cheltuieli destinate educației adulților” și că activitățile vor fi finanțate „conform prevederilor legale și în limitele strategiei fiscal-bugetare în vigoare”, de la bugetul instituțiilor responsabile cu acestea, respectiv de la bugetul de stat și din fonduri europene.
Sunt menționate Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și Fondul de Coeziune, fără a fi precizat ce obiectiv din ce bani va fi susținut.
Obiectivele sunt foarte detaliate și au orizontul de implementare 2024-2030.
Nu sunt date în schimb exemple concrete de cursuri pe care le-ar putea urma adulții, cu excepția celor legate de competențele digitale și tranziția verde, chiar dacă acestea acoperă doar unul din obiectivele majore.
Câteva din măsurile concrete din Strategie:
- Dezvoltarea unui cadru național al competențelor - cheie și operaționalizarea registrului național al certificatelor digitale
- Înființarea de centre de evaluare a competențelor dobândite în sistem non-formal și informal, în universități, centre comunitare
- Sprijinirea înființării și funcționării centrelor comunitare de învățare permanentă prin parteneriat public-privat
- Dezvoltarea și promovarea programelor de alfabetizare digital ă, tehnică, sanitară și de mediu, în rândul adulților din categorii sociale vulnerabile
- Sprijinirea și extinderea rețelei de centre de evaluare și recunoaștere a competențelor prin înființarea și organizarea lor în universități
- Sprijinirea și stimularea dezvoltării de centre de consiliere și orientare în carieră în sistemul preuniversitar și universitar
- Dezvoltarea și promovarea programelor de alfabetizare digitală, tehnică, sanitară
- Integrarea și promovarea învățării la distanță prin resurse deschise de învățare în format digital (MOOCs, M-Learning, învățare personalizată prin intermediul AI, clase virtuale, învățarea gamificată)
- Diseminarea de materiale informative cu privire la programe de formare continuă a adulților
- Implementarea sistemului de asigurare a calității programelor de formare în cariera didactică, dezvoltarea platformei digitale Cariera didactică
- Reglementarea ocupațiilor facilitator/tutore online și facilitator al învățării permanent. Formarea în aceste ocupații.
Strategia trebuie dublată de politici publice
Preșdintele Cluj IT Cluster, Stelian Brad, consultant în numeroase proiecte instituționale, spune că nu este suficientă înșiruirea unor obiective. Ele trebuie susținute prin măsuri ample, permanente, așa cum se întâmplă în țări mai dezvoltate.
„În Finlanda, spre exemplu, companiile sunt obligate să asigure cursuri de dezvoltare de competențe, de perfecționare, pentru angajați, cu o periodicitate minimă clară. Sunt fie în domenii complementare, fie pe meseria persoanei respective. Dacă firmele nu fac acest lucru, sunt penalizate”, subliniază el.
Specialistul în educație Cristian Hatu subliniază la rându-i că este esențial ca programele de formare pentru cadre didactice, menționate în strategie, să fie de calitate.
„De aici pleacă toată problema, dacă ai cursuri bine făcute, cu componentă practică puternică, vă asigur că majoritatea profesorilor vor fi deschiși să își dezvolte competențele, pentru că le va fi lor mult mai ușor la clasă. Dacă sunt doar cursuri ca să le bifăm, nimeni nu e deschis să meargă.”
Problemele actuale identificate de strategie
„România” - scrie în Strategia privind educația continuă a adulților - „are un decalaj față de țintele europene și naționale stabilite în domeniul participării adulților la forme de educație continuă”, în ciuda unor îmbunătățiri în ultimii ani. Probelme existente:
- Doar 5,4% din adulții români participă la cursuri considerate de învățare continuă, față de media europeană de 11,4% (2022)
- Sub o tremie din adulții din România au competențe digitale de bază sau peste aceste nivel, față de 54% în UE. România este între țările UE cu cele mai slabe rezultate privind dezvoltarea competențelor
- Domenii importante pentru tranziția verde, unde unde se înregistrează deficit de forță de muncă, precum construcțiile
- Rata de ocupare a absolvenților de școli profesionale are trend descrescător, de la aproape 69% în 2020 la 61% în 2021. Autorii strategiei repetă un obiectiv anunțat de mai multe ori în ultimii ani: promovarea învățământului dual, în parteneriat cu companiile
- Procentele ridicate ale elevilor din România cu vârsta de 15 ani cu competențe scăzute de citire (40,8%), matematică (46,6%) și științe (43,9%), precum și o scădere a absolvenților de învățământ terțiar (23,3%), aceasta rămânând cea mai scăzută din toate țările UE
- Decalajul de performanță la matematică asociat cu statutul socioeconomic s-a mărit, în timp ce decalajul mediu în țările OCDE a rămas stabil.
- Rata mică de acces la educație timpurie pentru copiii de 0-3 ani (față de media UE: 35,2%)
- Abandondul școlar timpuriu este constant, de 15,6%, aproape dublu față de media UE -8,5%
SURSĂ: Rapoarte și analize incluse în SNECA 2024-2030
Specialist: Digitalizare înseamnă inițiative, resurse, precum și deschidere din partea angajaților
Digitalizarea și competențele în domenii „verzi” în rândul adulților, inclusiv în cel al cadrelor didactice, sunt teme accentuate de Strategie.
Între timp, politicile macro ale României în domeniul digital – cloud-ul guvernamental, respectiv portalul unic online al instituțiilor – sunt proiecte vehiculate de mai mulți ani, dar încă neconcretizate.
În Strategie e menționată importanța acordată digitalizării în Programul de guvernare actual.
E citat și un Raport de țară al Comisiei Europene, unde cele mai problematice aspecte semnalate au fost: „competențele digitale și competențele non-tehnice scăzute și relevanța redusă pentru piața forței de muncă a educației și formării.”
Implicat în mai multe proiecte de promovare a digitalizării în instituții publice, profesorul Stelian Brad spune că trebuie făcută mai întâi o distincție între mediul urban și rural.
„În urban mai stăm cum mai stăm, dar în mediul rural sunt încă decalaje importante dacă vorbim de digitalizarea în instituții”, spune el.
Asigurarea resurselor digitale este esențială, adaugă acesta. De altfel, în contextul atacului cibernetic de la Camera Deputaților, ministrul Digitalizării, Bogdan Gruia, evidenția că în instituție se foloseau calculatoare foarte vechi, cu sistem de operare Windows 7.
Specialistul vorbește și despre un alt aspect care împiedică introducerea serviciilor digitale la scară (și mai) largă în instituții.
„Am avut un proiect într-o Primărie. Primarul venise cu un proiect de digitalizare completă a întregii instituții, dar am constatat o reținere din partea a numeroși angajați”, adaugă Brad.
„Păstrarea status-quo-ului la noi e încă foarte prezentă, pentru unii e mai comod să lucreze în continuare cu hârtii și, de ce să nu admitem, le oferă poate și posibilitatea să le fie mai greu de monitorizat activitatea.”
Pentru astfel de angajați, învățarea continuă se va dovedi mereu un proces neinteresant, dacă nu devine obligatoriu.
El spune că și în rândul cadrelor didactice participarea la cursuri de formare, unde pot învăța lucruri noi, inclusiv despre folosirea instrumentelor digitale în predare, există o reticență.
Cristian Hatu insistă însă că profesorii sunt interesați să își îmbunătățească nivelul, dar autoritățile trebuie să propună cursuri care chiar să aducă un plus activității lor.
Adică obiectivele de pe hârtie – inclusiv dintr-o strategie precum cea lansată recent – să aibă corespodent în realitate, conchide el.
Obiectivele digitale din Strategia de educație continuă
Câteva dintre obiectivele privind digitalizarea ca activitate non-formală/ informală asociată educației continue a adulților:
- Actualizarea cadrului național privind programele pentru formare în cariera didactică/standardele ocupaționale și de formare prin adaptarea la cadrul european privind formarea în cariera didactică incluzând cadrul DigComp și cadrul de competențe verzi
Rezultat: Includerea competențelor digitale în standardele de formare în cariera didactică
- Dezvoltarea unei rețele naționale de centre pentru recunoașterea competențelor digitale în vederea obținerii unui certificat digital pentru orice persoană, inclusiv în rândul personalului din învățământul preuniversitar
Rezultat: înființarea centrelor, urmând să fie monitorizat numărul persoanelor certificate
- Dezvoltarea unui centru-pilot pentru validarea competențelor digitale după modelul EDSC (European Digital Skills Certification)
Rezultat : înființarea centrului
- Dezvoltarea Platformei Naționale a Competențelor în vederea recunoașterii calificărilor
Rezultat: Operaționalizarea Platformei Naționale a Competențelor Implementarea unui sistem digital de centralizare și recunoaștere a calificărilor
- Plan de intervenție sistemică la personalul din învățământul universitar/ preuniversitar, a formatorilor și evaluatorilor de competențe profesionale pentru sprijinirea tranziției către învățarea digitală (mixtă, hibridă, blended learning).
Rezultat: Plan național de intervenție sistemică pentru sprijinirea tranziției către învățarea digital
- Programe de formare pentru personalul preuniversitar în domenii noi: digitalizarea, mediul, schimbările climatice și sustenabilitatea socială,cu ajutor unor profesori mentori.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
