Miniştrii Afacerilor Interne din cele două ţări, Cătălin Predoiu şi Ihor Klymenko, au discutat despre combaterea traficului de persoane, arme şi droguri, respectiv despre sprijinul acordat Ucrainei.
Întâlnirea oficială s-a încheiat cu semnarea unui acord între Guvernul României şi cabinetul de miniştri al Ucrainei, „privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării și înlăturării efectelor situațiilor de urgență”, transmite Ministerul Afacerilor Interne (MAI) din România.
Documentul creează cadrul juridic, bilateral, astfel încât cele două ţări să îşi poată oferi ajutor reciproc în cazul unor situaţii de urgenţă.
„Acordul vine și mai mult în sprijinul autorităților ucrainene întrucât va permite trimiterea în Ucraina, la solicitarea acesteia, a unor echipe de acordare a ajutorului, a echipamentelor necesare, precum și desfășurarea oricăror tipuri de acțiuni de răspuns, transferarea de expertiză, realizarea de operațiuni de căutare și salvare, care au ca scop salvarea de vieți omenești, protejarea sănătății publice, limitarea pagubelor materiale și a valorilor culturale”, precizează MAI.
Ministerul subliniază că vizita lui Ihor Klymenko la Bucureşti, de vineri, 18 octombrie, marchează prima vizită a unui ministru de Interne din Ucraina în România în ultimii peste 20 de ani. A avut loc totodată la exact un an de la organizarea şedinţei comune a Guvernelor celor două ţări.
Situaţia ucrainenilor care ajung în România pentru a se sustrage de la legi speciale din Ucraina
Discuţiile se înscriu în cadrul politic trasat de semnarea Declaraţiei comune ale celor 2 guverne, din 18 octombrie 2023, prefaţată de declaraţia semnată de preşedinţii Klaus Iohannis şi Volodimir Zelenski, în 10 octombrie anul trecut, respectiv de Acordul de securitate de la Washington, din 10 iulie 2024.
Întrevederea celor doi miniştri a urmărit întărirea colaborării în domenii-cheie, precum „combaterea traficului de persoane, droguri și arme, a migrației ilegale, cooperare polițienească, schimburi de informații și experiență pentru creșterea nivelului de siguranță publică generală în contextul războiului din Ucraina, intervenția în situațiile de urgență, circulația persoanelor și a mijloacelor de transport peste frontieră.”
De la începutul războiului au tranzitat România peste 10 miioane de cetăţeni ucrainei. aproximativ 82.000 rămânând pe teritoriul ţării. 146 de persoane au cerut azil şi peste 100 de mii au solicitat diverse forme de protecție internaționale.
Unul din subiectele fierbinţi ale discuţiilor dintre cei doi miniştri a fost şi cel al situaţiei ucrainenilor care ajung în România ilegal, în contextul legilor speciale introduse în Ucraina, după declanşarea invaziei la scară largă de către Rusia.
Este vorba de scăderea vârstei pentru mobilizare militară, de la 27 la 25 de ani, de restricții privind ieșirea din țară a ucrainenilor cu vârsta de 18 ani, dublate de obligația celor cu vârsta între 18 și 60 de ani de a își actualiza vârsta de recrutare.
„Înțeleg preocuparea părții ucrainene pentru combaterea fenomenului de sustragere a unor cetățeni ucraineni, prin trecerea frauduloasă a frontierei cu România, de la aplicarea unor legi speciale în vigoare în Ucraina și vom continua să acordăm sprijin, în cadrul și pe baza legislației române și europene”, a spus ministru român, Cătălin Predoiu.
În septembrie 2024, Poliția de Frontieră transmitea că în primele opt luni din an, „din cauza contextului din țara vecină și a schimbării legislației privind vârsta de înrolare în armată”, „s-a remarcat creșterea considerabilă a numărului cetăţenilor ucraineni care au încercat să intre ilegal în România (aproximativ 9.500), deveniţi ulterior solicitanţi de protecţie temporară sau azil în ţara noastră”, conform Hotnews.ro.
În privința refugiaților ucraineni rămași pe teritoriul României, „în perspectivă, Guvernul României va trebui să elaboreze o politică pe termen lung având caracter comprehensiv, care să treacă dincolo de importantul ajutor (financiar, logistic, instituțional) acordat pe perioada de război”, ținând cont că „rezidența și integrarea socială și economică pe termen lung în societatea românească va consolida minoritatea ucraineană din România și va necesita măsuri coerente de integrare culturală.”
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
