Într-un summit istoric care va avea loc săptămâna viitoare la Washington, NATO va sărbători cea de-a 75-a aniversare și va stabili strategii pentru a ajuta în continuare Ucraina împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei.
Șefii de stat și de guvern din cei 32 de membri ai alianței - inclusiv Suedia, care tocmai a aderat în martie, și Finlanda, care aderat în aprilie 2023 - sunt așteptați să participe la reuniunea din 9-11 iulie.
Cu toate acestea, președintele Bulgariei, a cărui țară este membră în NATO din 2004, va lipsi.
Rumen Radev a declarat că nu a fost consultat cu privire la un document care urmează să fie prezentat la summit și care prezintă poziția oficială a Bulgariei față de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și angajamentele alianței de a ajuta Kievul.
În schimb, va participa prim-ministrul în exercițiu, Dimitar Glavchev. Deplasarea a fost planificată împreună cu președintele Radev.
Rumen Radev (61 de ani), al cărui rol ca președinte e mai degrabă ceremonial, dar care oferă o platformă pentru a influența opinia publică, a declarat cu tărie că nu susține trimiterea de ajutor militar în Ucraina, argumentând că o astfel de asistență nu face decât să prelungească conflictul.
El s-a referit la cei care sunt în favoarea unui astfel de sprijin drept „belicoși”.
Delian Peevski, liderul mișcării liberale Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (DPS) și unul dintre cei mai vocali critici ai președintelui bulgar, a numit refuzul „o confirmare a faptului că pozițiile lui Radev servesc interese străine, nu naționale, și sunt supuse dependențelor și legăturilor din Est, contrar valorilor și principiilor euro-atlantice”.
O notă importantă: Peevski a fost sancționat de Statele Unite și Marea Britanie pentru presupuse fapte de corupție, în baza Actului Magnițki.
Alții și-au exprimat ușurarea că Radev nu îl va însoți pe Glavchev la summit, pe fondul temerilor că președintele, fost pilot al forțelor aeriene, ar putea folosi reuniunea ca o platformă pentru a-și expune opiniile favorabile Kremlinului.
„Pentru a găsi un aspect pozitiv în întregul tablou, măcar nu vom avea nicio îngrijorare că Bulgaria va avea o poziție ambiguă la reuniunea de la Washington”, a spus Elena Poptodorova, fost ambasador bulgar în Statele Unite.
„Altfel, am fi așteptat cu nervozitate să vedem exact cum ar reprezenta președintele poziția națională, dacă ar fi purtătorul de cuvânt oficial al Bulgariei la Washington”, a declarat Poptodorova pentru serviciul bulgar al RFE/RL.
Scepticismul față de NATO
Rumen Radev a declarat că decizia de a boicota summitul NATO a depins de rolul său - sau de lipsa acestuia - în elaborarea poziției oficiale a Bulgariei și a angajamentelor sale cu privire la războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
El a mai susținut că nu a fost consultat atunci când Consiliul de Miniștri - cel mai înalt organ executiv al Bulgariei, care include prim-ministrul și alți miniștri - a convenit asupra poziției pe care o va avea Sofia la Washington.
Faptul că poziția guvernului nu a fost făcută publică a alimentat speculațiile unor politicieni, în mare parte prieteni ai Kremlinului, potrivit cărora oficialii bulgari ar pregăti ceva periculos.
„Sper că vom vedea cu toții ce este scris în acest text și vom înțelege de ce nu s-au consultat în prealabil cu președintele și de ce există rezerve cu privire la prezentarea sa [parlamentului]”, a declarat vicepreședintele Iliana Iotova, contracandidata lui Radev în alegerile prezidențiale din 2016.
Pe 28 iunie, biroul de presă al guvernului a declarat că poziția stabilită de Consiliul de Miniștri include o reafirmare a sprijinului militar al Sofiei pentru Kiev, precum și înțelegerea faptului că Ucraina nu ar trebui să fie forțată să cedeze teritorii pentru a obține pacea cu Rusia.
Ministrul interimar al Apărării, Atanas Zaprianov, a adăugat atunci că poziția oficială nu putea fi publicată deoarece conținea și informații clasificate.
Câteva zile mai târziu, pe 1 iulie, premierul interimar Dimitar Glavchev a declarat că va trimite în cursrul zilei conținutul poziției oficiale a Sofiei la Registrul de informații clasificate al parlamentului. Acest lucru ar fi permis deputaților din Adunarea Națională, parlamentul unicameral al Bulgariei, să se familiarizeze cu conținutul acesteia.
Glavchev a respins ca „absurde” acuzațiile potrivit cărora cabinetul ar putea împinge Bulgaria în război. „Nu există nimic în el care să fie diferit de pozițiile și rezoluțiile Adunării Naționale”, a adăugat el.
Radev și-a exprimat scepticismul de-a lungul vremii cu privire la ajutorul acordat de NATO Ucrainei și a încercat să blocheze astfel de eforturi, susținând că acestea nu vor face decât să alimenteze un conflict mai amplu, un discurs îmbrățișat de alte personalități pro-Kremlin, inclusiv de prim-ministrul ungar Viktor Orban.
De fapt, în luna mai, când Sofia a găzduit o reuniune a Adunării Parlamentare a NATO, Radev s-a deplasat la Budapesta pentru a discuta cu Orban, al cărui guvern a încercat, de asemenea, să blocheze ajutorul pentru Ucraina.
Potrivit lui Jens Stoltenberg, actualul secretar general al NATO, summitul de la Washington (9-11 iulie) se va concentra pe trei subiecte majore, sprijinirea eforturilor Ucrainei de a se apăra fiind „cel mai urgent” punct de pe ordinea de zi.
Prin neparticipare, Radev va trimite un mesaj „dăunător” partenerilor bulgari din NATO, a declarat Assen Agov, fost deputat bulgar și fost vicepreședinte al Adunării Parlamentare a NATO.
„El discreditează țara, crezând că marchează puncte într-un proces de pace care nu există”, a declarat Assen Agov pentru RFE/RL.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
