Linkuri accesibilitate

Rusia nu exclude plasarea de arme nucleare în Belarus. Cum evită NATO un posibil război


Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, după discuțiile dintre președintele rus, Vladimir Putin, și omologul său american, Joe Biden, din Geneva, Elveția, 16 iunie 2021.

Moscova ia în calcul mai multe acțiuni militare dacă NATO va trimite armament în țările din estul Europei, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, cere Uniunii Europene să sancționeze preventiv Rusia.

„Nu este niciun secret faptul că desfășurarea mai multor tipuri de armament în apropierea granițelor noastre, care pot reprezenta un pericol pentru noi, necesită în mod clar pași adecvați pentru a echilibra situația. Luăm în calcul diverse opțiuni”, a precizat Peskov, luni, într-o conferință de presă.

Ministrul de Externe al Belarusului, Vladimir, Makei, a transmis anterior că țara sa era pregătită să găzduiască arme nucleare în cazul unei amenințări venite din partea NATO. Liderul Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a afirmat, de asemenea, că va propune liderilor de la Moscova să adopte o asemenea măsură dacă NATO decide să trimită arme nucleare în Polonia.

Liderul autoritar al Belarusului, Alexander Lukashenko, se află în conflict cu Uniunea Europeană încă din 2020, când, în urma unor alegeri prezidențiale fraudate la scară largă, liderii europeni au refuzat să-l recunoască pe acesta drept președintele țării.
Liderul autoritar al Belarusului, Alexander Lukashenko, se află în conflict cu Uniunea Europeană încă din 2020, când, în urma unor alegeri prezidențiale fraudate la scară largă, liderii europeni au refuzat să-l recunoască pe acesta drept președintele țării.

Afirmațiile politicienilor ruși vin după ce vineri, 17 decembrie, Rusia a trimis o listă de garanții de securitate prin care aceasta solicită organizației transatlantice să renunțe la orice activitate militară desfășurată în Europa de Est și Ucraina. Printre solicitările făcute se numără inclusiv un drept de veto al Rusiei asupra aderării Ucrainei la NATO, propunere respinsă categoric de Occident.

Konstantin Gavrilov, un diplomat rus la Viena, a afirmat că relațiile dintre Moscova și NATO au ajuns la un „moment de adevăr”.

„Conversația trebuie să fie serioasă, iar cei din NATO să înțeleagă faptul că, în ciuda puterii pe care aceștia o au, ambele părți trebuie să ia măsuri politice, altfel alternativa este ca Rusia să adopte măsuri tehnico-militare”, a spus Gavrilov, citat de agenția de știri rusă RIA.

Statele Unite și Ucraina acuză Rusia că aceasta s-ar pregăti de o invazie a Ucrainei. Rusia neagă acest lucru și afirmă că relațiile tot mai bune dintre Ucraina și NATO au cauzat escaladarea tensiunilor militare din zonă.

Moscova nu s-a sfiit să compare situația actuală din estul Ucrainei cu cea din Cuba din 1962, când URSS a plasat mai multe arme nucleare pe teritoriul acesteia.

Șansa ca Rusia să invadeze Ucraina trebuie privită în contextul nevoilor politice și geopolitice actuale ale Kremlinului, a explicat noul ambasador UE al Ucrainei la Bruxelles, Vsevolod Chentsov.

„Regimul din Rusia are nevoie de un impuls de tip Crimeea (invazia din 2014, n.r.) pentru a-și reface imaginea și pentru a arăta că vrea un loc la masa de sus (în relațiile internaționale, n.r.)”, a declarat Chentsov într-un interviu pentru EUobserver.

Ce poate face Occidentul să evite un conflict?

Mai mulți miniștri germani au avertizat Rusia că Uniunea Europeană va dispune de sancțiuni severe dacă Rusia va invada Ucraina. Sancțiunile pot afecta inclusiv transportul de gaze prin intermediul noului gazoduct, Nord Stream 2, prin care Rusia ar putea dubla cantitatea de gaze naturale transportate către Germania.

Blocul comunitar a urgentat Moscova să detensioneze problema militară, după ce aceasta a comasat aproape 100.000 de trupe la granița cu Ucraina.

Într-un interviu dat duminică, 19 decembrie, ministrul Apărării, Christine Lambrecht, aflată în vizită în Lituania, a spus că Rusia nu poate „dicta” NATO-ului pe partea de probleme de securitate regională.

„Trebuie să epuizăm toate căile de sancțiuni diplomatice și economice. Cât despre alte măsuri, trebuie să cădem de acord cu aliații noștri”, a zis aceasta.

Ministrul Afacerilor Economice, Robert Habeck, a avertizat că viitorul gazoductului Nord Stream 2 se va confrunta cu o serie de „consecințe severe” dacă Rusia atacă Ucraina.

Proiectul Nord Stream 2 așteaptă aprobarea autorităților germane de reglementare. Compania din Elveția, Nord Stream 2 AG, aflată în controlul gazoductului, ar urma să trimită documentele necesare pentru ca procesul de certificare să poată începe. Comisia Europeană este cea care va da în final o undă verde exploatării conductei de gaze.

Senatul american va vota luna viitoare o lege ce ar aproba mai multe sancțiuni împotriva companiei elvețiene, în urma unei înțelegeri între congresman-ul american Ted Cruz (republican din Texas) și liderul majorității, Chuck Shumer (democrat din New York).

O altă măsură ar fi excluderea Rusiei din SWIFT, însă experții se îndoiesc că acest lucru ar putea avea loc și că ar fi o măsură de sancționare eficientă a Kremlinului. Cooperativa de bănci, cu sediul în Belgia, este neutră politic, iar Rusia se pregătește de o eventuală excludere a acesteia din SWIFT încă din 2014, când a anexat ilegal Crimeea și a oferit ajutor trupelor separatiste pro-ruse din estul Ucrainei.

Mai mult, băncile rusești și partenerii lor străini s-ar folosi de alte mijloace de comunicare, precum telex, telefon sau e-mail, iar tranzacțiile ar emigra în masă către SPFS, o alternativă rusească la SWIFT.

O confruntare militară NATO-Rusia este puțin plauzibilă, în condițiile în care Ucraina nu este un stat membru NATO. Marea Britanie a anunțat că este „puțin probabil” ca aceasta să trimită trupe în apărarea Ucrainei, potrivit ministrului de Apărare britanic, Ben Wallace. Cu toate acestea, Wallace a transmis că Regatul Unit „sprijină poporul ucrainean”.

„De aceea facem tot ce e posibil diplomatic să-i comunicăm lui Putin să nu facă asta (să invadeze Ucraina, n.r.)”, a adăugat ministrul Apărării.

Președintele SUA, Joe Biden, despre asaltul de la Capitoliu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:22 0:00
XS
SM
MD
LG