Șeful Poliției regionale din Harkov, Volodimir Timoșko, a fost primul care a susținut că Moscova ar fi utilizat un nou tip de bombe ghidate, pe care le-a descris ca fiind de model UMPB D-30.
„Este ceva între o bombă aeriană ghidată - pe care rușii au mai folosit-o recent - și o rachetă. Este o bombă zburătoare, ca să zicem așa”, a spus Timoșko, aflat la locul bombardamentului.
Pe de altă parte, Ucraina a anunțat joi că a interceptat 26 din cele 28 de drone Shahed lansate de Rusia în primele ore ale dimineții. Acestea au fost doborâte în regiunile Dnipropetrovsk, Harkov, Odesa și Zaporijia.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a condamnat aceste atacuri, pe care le-a calificat drept „teroare rusă”. Liderul de la Kiev a reiterat recent solicitarea sa ca occidentalii să ofere Kievului mai multe sisteme de apărare antiaeriană Patriot.
„Nicio justificare rațională nu poate explica de ce sistemele Patriot, care sunt multe în lume, nu acoperă încă cerul deasupra Harkovului și a altor orașe și localități atacate de teroriștii ruși”, a spus Zelenski în mesajul său zilnic de miercuri seară.
Noi bombardamente de ambele părți ale frontului
Autoritățile locale din regiunea sud-estică Zaporijia au afirmat joi că mai multe case au fost lovite și cel puțin două persoane rănite în noi atacuri rusești.
În sudul țării, guvernatorul regiunii Herson a declarat că o femeie în vârstă de 61 de ani a murit în casa sa în timpul unui atac cu drone asupra satului în care locuia, pe malul Niprului.
O persoană a fost ucisă de focuri de artilerie la Nikopol, un oraș din sud-estul țării, a anunțat guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk, Serghei Lissak.
De asemenea, opt civili au fost răniți în Nikolaev, un mare oraș din sudul Ucrainei, în urma unui atac cu rachete balistice, potrivit primarului acestuia, Oleksandr Sienkevitci.
Explozia unei mine într-un sat din regiunea sudică Herson a ucis o persoană și a rănit alta, ale cărei picioare au trebuit amputate, a declarat guvernatorul Oleksandr Prokudin.
La rândul ei, Rusia a anunțat că sistemele sale de apărare aeriană au doborât 18 rachete ucrainene în apropierea orașului de frontieră Belgorod, într-un nou atac care survine pe fondul intensificării loviturilor reciproce de la granița Ucrainei cu Rusia.
Guvernatorul Belgorodului a declarat că o persoană a fost rănită în timpul barajului de rachete.
Letonia expulzează un angajat al ambasadei Rusiei
Ministerul leton de Externe a solicitat însărcinatului cu afaceri al ambasadei Rusiei la Riga să părăsească țara înainte de 10 aprilie, scrie dpa.
Autoritățile letone explică măsura prin campania Ambasadei Rusiei de comunicare publică menită să discrediteze instituțiile de stat și de creare de diviziuni în societate.
Diplomatul rus a fost sancționat pentru ceea autoritățile letone consideră o „comunicare publică inacceptabilă şi provocatoare urmată de ambasadă pe o perioadă îndelungată”, aflată în contradicţie clară cu Convenţia de la Viena cu privire la relaţiile diplomatice.
Letonia, o fostă republică sovietică care se învecinează cu Rusia, este țară membră NATO și UE din 2004, cu o importantă minoritate rusă.
Țara baltică este unul dintre cei mai vocali susținători ai Ucrainei în fața invaziei declanșate de Rusia în februarie 2022.
De la acel moment, relațiile bilaterale s-au degradat constant.
Cehia demască o rețea de răspândire a propagandei rusești
Serviciile de informaţii cehe (BIS) au descoperit o reţea finanţată de Moscova care răspândea propaganda rusă despre Ucraina şi îşi extindea influenţa până în Parlamentul European, a anunţat prim-ministrul ceh Petr Fiala, scrie AFP.
Astfel, site-ul Voice of Europe, cu sediul la Praga, era folosit pentru a răspândi informaţii menite să descurajeze UE să ajute Ucraina în lupta sa împotriva invaziei ruse.
Potrivit premierului, reţeaua prorusă desfăşura activităţi care „puteau avea un efect important asupra securităţii Republicii Cehe şi a UE”.
„Operaţiunea BIS a dezvăluit în ce măsură Rusia îşi extinde influenţa pe teritoriul ţărilor membre ale UE şi cum încearcă ea să influenţeze procesele politice din ţara noastră”, au precizat serviciile de informaţii cehe, pe reţeaua X.
Potrivit presei cehe, citate de Agerpres, responsabili politici europeni colaboratori ai site-ul Voice of Europe au fost plătiţi din fonduri ruse.
Banii Kremlinului ar fi finanțat și campanii pentru viitoarele alegeri europene.
Mai multe plăţi ar fi ajuns la responsabili politici din Belgia, Franţa, Germania, Ungaria, Olanda şi Polonia, potrivit publicaţiei, care citează o sursă diplomatică cehă.
Aceeași sursă ar fi dezvăluit inclusiv legăturile publicației Voice of Europe cu formaţiunea germane de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
