Salariile de bază ale tuturor angajaților din Educație vor crește cu 13%, de la 1 ianuarie 2024. Este prevederea dintr-un draft de ordonanță inițiată de Ministerul Finanțelor, obținut de Europa Liberă.
De la 1 august, ar urma să se aplice o a doua rundă a creșterii salariale, de încă 7%. În ambele cazuri, creșterea s-ar aplica la salariile din decembrie 2023.
Cel mai probabil, propunerea va fi discutată în ședința de guvern de săptămâna viitoare. Prevederile au fost deja dezvăluite de Marcel Boloș, ministrul Finanțelor, într-o ședință de partid (Partidul Național Liberal, al cărui membru este) de la începutul săptămânii, după cum a scris Europa Liberă.
Sindicaliștii din învățământ sperau ca procentul total de 20% să fie aplicat integral de luna viitoare.
În aceste condiții, ei au fost reticenți să comenteze cifrele din proiectul de ordonanță de urgență obținut de Europa Liberă.
„Astfel de documente au mai apărut și s-a constatat foarte clar că nu stau în picioare. Poate unele sunt aruncate pe piață doar așa, ca să vedem care este reacția publicului larg vizavi de anumite idei din capetele guvernanților”, spune preşedintele Federaţiei Sindicatelor „Spiru Haret”, Marius Nistor, pentru Europa Liberă.
„Eu aștept întâlnirea oficială cu premierul Ciolacu, când s-o întoarce din Statele Unite. Suntem în negocieri, nu pot să fac declarații pe ceea ce apare de la Ministerul de Finanțe”, a adăugat el.
Întrebat cum vor reacționa sindicatele dacă nu vor fi mulțumite de discuțiile cu prim-ministrul, Marius Nistor a răspuns: „O să vedeți reacția atunci!”.
Președintele Uniunii Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar Iași (USLIP Iași), Laviniu Lăcustă, declara în urmă cu două zile, tot pentru Europa Liberă, că sindicaliștii așteaptă încheierea vizitei premierului în SUA, care se desfășoară săptămâna aceasta.
Abia atunci „urmează să se definitiveze asumat și oficial această creștere a salariilor pentru învățământul preuniversitar din anul 2024”.
„Trebuie respectate acele angajamente stabilite de Guvernul României cu federațiile din învățământul preuniversitar, care prevedeau o creștere de 50% a coeficientului dintre ceea ce avem în prezent și cel maxim pe care ar trebui să-l prevadă grila agreată de federațiile sindicale și reprezentanții Guvernului”, a menționat sindicalistul.
Majorările salariale au fost negociate în vară, când profesorii, personalul auxiliar și cadrele nedidactice au obținut, după aproape trei săptămâni de grevă și două marșuri de protest în București, o creștere cu 25% a salariilor începând de la 1 iunie.
Aceasta a fost doar o parte din creșterea negociată cu Guvernul condus la acea vreme de Nicolae Ciucă. Restul de 25% a fost amânat pentru începutul anului 2024.
Doar după aplicarea integrală a celor două majorări de câte 25% guvernarea PSD-PNL și-ar îndeplini promisiunea făcută dascălilor în timpul grevei din vară.
Deja există un mare semn de întrebare însă. Stadiul Legii salarizării unitare a bugetarilor, care ar fi trebuit să rezolve și problema profesorilor, este incert. Un singur lucru e sigur. Proiectul nu va fi gata până la finalul acestui an, după cum au spus, la Europa Liberă, atât ministrul Muncii, cât și cel al Educației.
Guvernul amână aplicarea proiectului „România Educată”
Proiectul Ministerului de Finanțe mai prevede că Guvernul va amâna cu un an, pentru 2025, și acordarea a 15% din bugetul general consolidat pentru Educație, prevăzută în pachetul „România Educată”, promovat intens de președintele Klaus Iohannis.
„Prevederile articolului 134 din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, respectiv ale articolului 147 din Legea învățământului superior nr. 199/2023, se aplică începând cu anul 2025”, se arată la capitolul 15 din proiectul de OUG.
Amânarea vine în condițiile în care procentul alocat în acest an Ministerului Educației a fost de 2,1% din Produsul Intern Brut, cel mai mic din ultimii zece ani.
Ministerul Educației, Ligia Deca, declara la Europa Liberă, în octombrie, că Executivul caută o soluție cu privire la creșterile salariale din învățământ începând din ianuarie anul viitor, inclusiv în scenariul în care legea salarizării unitare nu ar fi gata, dar lăsa suspans în privința deznodământului. „Care va fi această variantă, vom vedea”, spunea atunci ministrul.
„Vom face toate demersurile ca, chiar și în cazul în care nu avem o lege a salarizării, profesorii să beneficieze de ceea ce li s-a promis”, insita Deca la interviurile one2one.
Câteva zile mai târziu, la începutul lunii noiembrie, ministrul Deca era mult mai pesimistă cu privire la aceste majorări.
„Acum se discută, în funcţie de proiecţia de buget pentru anul următor, care vor fi creşterile posibile”, declara Ligia Deca la o conferință de presă.
Această încălcare a legilor Educației chiar de către Guvern vine în contextul în care Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a publicat zilele trecute rezultatele testelor PISA la citire, matematică și științe, iar România s-a clasat pe penultimul loc din Uniunea Europeană.
Potrivit acestor rezultate, jumătate dintre elevii români sunt la nivelul de competență 2, care este considerat critic.
Acest nivel înseamnă, de exemplu, că aproape jumătate dintre elevii români nu înteleg ce citesc, iar aproape o treime nici măcar nu ascultă ce spune profesorul la clasă.
