În România, încrederea populației în Justiție (care este formată din magistrați, procurori și judecători) este sub 50%, arată Eurobarometrul Uniunii Europene, publicat în ianuarie.
„Persoanele fizice percep sistemul de justiţie românesc în proporţie de 44% ca fiind independent”, așa a interpretat Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), garantul independenței Justiției, datele cercetării sociologice.
Restul românilor cred fie că Justiția nu este independentă, fie spun că nu știu care este adevărul (14% nehotărâţi).
Astfel, România se află în partea a doua a clasamentului din Uniunea Europeană în ceea ce privește încrederea în independența sistemului judiciar.
În schimb, reprezentanții investitorilor au o încredere mai mare în Justiție. Potrivit CSM, care citează datele Eurostat, 58% dintre companii au încredere în capacitatea instanțelor de a garanta siguranța investițiilor.
Cum se aleg procurorii șefi
Cei nouă candidați la funcțiile de procuror general al României, procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și de adjuncți ai acestora și-au prezentat luni și marți, pe 23 și 24 februarie, planurile de management în fața comisiei pe care o conduce ministrul Justiției, Radu Marinescu.
Miercuri și joi, pe 25 și 26 februarie, sunt programate interviurile celor zece candidați la funcțiile de procurori-șefi și adjuncți ai Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).
25 februarie - interviuri pentru șefia DIICOT
- 09:30 – Ioana-Bogdana Albani
- 11:00 – Alina Albu
- 12:30 – Antonia Diaconu
- 14:00 – Codrin-Horațiu Miron
- 15:30 – Bogdan-Ciprian Pîrlog*.
26 februarie - interviuri pentru funcțiile de adjunct la DIICOT
- 09:30 – Claudia-Ionela Curelaru
- 11:00 – Alex-Florin Florența
- 12:30 – Gill-Julien Grigore-Iacobici
- 14:00 – Aurel-Cristian Lazăr
- 15:30 – Mihai-Răzvan Negulescu.
Ultimul cuvânt îl va avea președintele României, care îi va desemna pe procurorii care vor conduce până în 2029 cele trei mari parchete din România.
Nicușor Dan și-a exprimat în vara anului 2025 nemulțumirea față de activitatea actualilor șefi ai Ministerului Public - procurorul general al României, Alex Florența, și DNA, Marius Voineag.
Ambii candidează pentru funcții de adjuncți, dar la alte parchete decât cele pe care le vor mai conduce până la expirarea actualelor mandate, pe 31 martie.
Alex Florența vrea să fie adjunct la DIICOT, în timp ce Marius Voineag – la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ).
În octombrie 2025, Alex Florența declara la Interviurile one2one că și-ar dori un nou mandat de procuror general al României, dar, între timp, s-a răzgândit și nu a mai candidat pe acest post.
În plus, la finalul anului trecut, Florența a prezentat un raport privind ingerința hibridă în alegerile prezidențiale din 2024, care au fost anulate de Curtea Constituțională, iar președintele Nicușor Dan a părut mulțumit.
După audierea tuturor celor 19 candidați la funcțiile de procurori-șefi sau adjuncți ai marilor parchete, ministrul Justiției va propune Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) numele alese în urma interviurilor pe care le-a condus în cursul acestei săptămâni.
Care sunt atribuțiile procurorului general al României
Procurorul general al României îndeplinește funcția de șef al Ministerului Public care reunește toate parchetele din țară.
Cea mai înaltă structură a Ministerului Public este Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ sau (Parchetul General).
Mai jos de PÎCCJ, se află parchetele de pe lângă curțile de apel, tribunale și judecătorii.
Procurorul general poate avea cel mult două mandate, a câte trei ani fiecare.
Procurorul general al PICCJ desemnează, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care participă la ședințele Curții Constituționale.
Procurorul general este numit de președintele României.
Radu Marinescu a precizat pentru Europa Liberă că „va formula propunerea cât mai prompt după închiderea evaluărilor”.
Cel mai devreme, numele alese vor fi anunțate săptămâna viitoare.
Din comisia care i-a intervievat pe candidați, formată din opt membri, au făcut parte și doi politicieni, respectiv ministrul Justiției, Radu Marinescu, deputat al Partidului Social Democrat, și secretarul de stat în același minister, Roxana-Simona Momeu, membru PSD.
Procedura numirii procurorilor-șefi
Procurorii-șefi ai PICCJ, ai DNA și ai DIICOT și adjuncții lor sunt numiți de președintele României, la propunerea ministrului Justiției.
Anterior acestei etape, CSM avizează pozitiv sau negativ propunerile ministrului Justiției pentru aceste poziții în cel mult 30 de zile.
CSM se pronunță după ce primește documente de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) care să certifice că procurorii candidați nu au făcut parte din serviciile de informații comuniste înainte de 1990 sau că au colaborat cu acestea.
În același timp, Consiliul Suprem de Apărare a Țării verifică și comunică, în termen de cel mult 15 zile de la solicitarea Ministerului Justiției, dacă procurorul nominalizat a făcut parte din serviciile de informații sau a colaborat cu acestea.
Ministerul Justiției alege numele propuse pentru aceste poziții în urma intervievării candidaților care respectă condițiile de vechime și pregătire impuse de legile judiciare.
Sursa: Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor (2022)
Ce am aflat din interviurile cu cei care vor să fie procuror general al României
Pentru funcția de procuror general al României candidează șefa DNA Iași, Cristina Chiriac, și fostul prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar București, colonelul magistrat Bogdan Pîrlog.
Cristina Chiriac și-a început cariera în județul Vaslui, iar după 2015 a ajuns la Iași, unde conduce acum structura teritorială a Direcției Naționale Anticorupție ca procuroare-șefă, aflată la doilea mandat.
Aici, Chiriac a instrumentat dosarul abuzurilor sexuale de la Episcopia Hușilor.
Publicația Săfielumină.ro, cea care a publicat în 2022 dezvăluirile de abuz, a scris că, în iunie 2017, dosarul constituit după ce „preasfințitul Corneliu al Hușilor, stăpân canonic peste parohiile ortodoxe din județul Vaslui, a făcut o plângere penală la DNA Iași, semnalând faptul că este șantajat cu mai multe «materiale compromițătoare» a fost preluat spre instrumentare de procuroarea Cristina Chiriac”, iar cauza a avut „un curs-fulger”.
„Episcopul BOR beneficiază din start de o protecție neverosimilă: după depunerea sesizării, este audiat chiar la el acasă, la Huși, în vila din curtea episcopiei care îi servea drept reședință. În mod uzual, persoanelor care depun plângeri penale li se iau declarații la sediul parchetului, în biroul procurorului. Nu și în acest caz”, mai scriau jurnaliștii de la Săfielumină.ro.
În iunie 2017, Corneliu Bârlădeanu, pe atunci episcop al Hușilor, a reclamat la DNA că este șantajat de trei preoți care i-au cerut bani sau funcții pentru a nu face publică o înregistrare în care prelatul ar apărea în timp ce întreține relații homosexuale cu o persoană despre care se credea că era un elev de la Seminarul Teologic Huși, actualmente preot într-o parohie din județul Vaslui.
În aprilie 2025, Curtea Supremă l-a condamnat definitiv pe fostul episcop al Hușilor, Corneliu Bârlădeanu, la opt ani de închisoare cu executare, pentru viol.
La interviul de selecție, la care, în prima parte, a vorbit citind de pe foile pregătite anterior, Chiriac a declarat că va avea ca obiectiv, dacă va fi desemnată procuror-șefă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, „consolidarea independenței procurorilor și a încrederii societății”.
Întrebată cum va gestiona criza de personal de la Parchetul General, Cristina Chiriac a declarat că va utiliza „cât mai eficient instituția delegării [...] fără a crea un dezechilibru parchetului de la care se face delegarea”.
La întrebarea ministrului Justiției, Radu Marinescu, legată de urmărirea penală a magistraților, Cristina Chiriac a spus că schema serviciilor care instrumentează cazuri cu procurori și judecători suspectați trebuie întărită.
Potrivit Ziarului de Iași, în cei patru ani la conducerea la DNA Iași, Chiriac nu ar fi organizat niciodată o conferință de presă.
Celălalt candidat la funcția de procuror general al României, procurorul Bogdan Pîrlog, este unul dintre cei mai vocali magistrați din România. Are o vechime în magistratură de peste 25 de ani, timp în care împotriva lui au fost inițiate aproximativ 20 de acțiuni disciplinare de către superiori și Inspecția Judiciară.
Pîrlog este magistratul care a inițiat deschiderea unor dosar penal pe 10 august 2018, când zeci de mii de români, mulți veniți din Diaspora, au protestat în Piața Victoriei din București împotriva guvernului Viorica Dancilă. Jandarmeria a intervenit în forță, iar sute de persoane au fost rănite.
Pîrlog este unul dintre magistrații care au criticat dur modificarea Legilor Justiției în 2017, iar la finalul anului 2025 a răspuns apelului președintelui Nicușor Dan de a merge la Palatul Cotroceni pentru a explica ce nu funcționează în sistemul judiciar.
Totodată, el participă la ședințele Comitetului de la Cancelaria prim-ministrului format la finalul lui 2025 pentru modificarea Legilor Justiției.
În interviul susținut în fața comisiei de selecție a procurorilor șefi, Bogdan Pîrlog a declarat că acum „este unul dintre cele mai dificile momente pentru a fi magistrat”, iar sistemul judiciar se află într-o „profundă criză”.
Procurorul a explicat că de vină sunt Legile Justiției și Codurile Penale, „care au suferit ample modificări”, precum și unele decizii ale Curții Constituționale (CCR).
„S-a îngreunat extrem de mult activitatea de urmărire penală”, a reclamat magistratul.
El a adăugat că o altă problemă a fost și înlăturarea examenului de promovare pe funcții de conducere în parchete, în locul unor evaluări de dosare.
„Am văzut un subiectivism dus până la agresiune”, a punctat Bogdan Pîrlog.
Pîrlog a mai spus că, în România, asistăm și la „întoarcerea societății împotriva sistemului judiciar”, iar una dintre cauze este „tăcerea” Ministerului Public în ceea ce privește deciziile din domeniu.
„Am depistat multe carențe la mine, dar le-am îndreptat”, a mai spus magistratul.
Bogdan Pîrlog candidează și pentru postul de procuror-șef al DIICOT (Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism).
*Actualizare miercuri, 25 februarie, ora 15:45 – Bogdan Pârlog a anunțat într-o postare pe Facebook că renunță la candidatura pentru șefia DIICOT și că se concentrează „asupra celei de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.
Pentru funcția de adjunct al procurorului general – adică fie adjunct al Cristinei Chiriac, fie al lui Bogdan Pîrlog – candidează actualul șef al DNA, Marius Voineag.
Pe 19 februarie, la bilanțul DNA pe anul 2025, procurorul-șef Voineag a explicat motivele pentru care nenumărați inculpați scapă de acuzațiile penale în urma prescrierii.
„Lipsa unei reacții prompte a Legislativului în urma deciziilor Curții Constituționale a condus la situația în care sute de dosare s-au prescris, iar în 2025 instanțele au dispus încetarea procesului penal inclusiv pe motiv de prescripție în 64 de cauze. Fiecare astfel de dosar înseamnă muncă pierdută și încredere erodată”, a declarat Marius Voineag la bilanțul DNA.
În mai 2022, Curtea Constituțională (CCR) a declarat neconstituțională întreruperea termenului de prescripție a răspunderii penale prevăzută de articolul 155 din Codul penal.
Pe baza acestui articol, procurorii puteau întrerupe cursul prescripției prin administrarea de noi probe.
După decizia CCR, Parlamentul ar fi trebuit să refacă legislația penală astfel încât să fie respectate atât hotărârea judecătorilor Curții, cât și interesul public de pedepsire a autorilor de fapte penale.
Șeful DNA a criticat și felul în care are loc dezbaterea publică privind mersul Justiției.
„Dezbaterea publică pe tema justiției este excesiv politizată și partizană. Se discută mult despre subiecte simbolice și conflictuale, în timp ce întrebarea fundamentală - cum funcționează justiția ca serviciu public, cât de organizată este și câtă încredere inspiră cetățenilor - rămâne marginală”, a afirmat el.
„În situația în care încrederea în instituții este deja scăzută, politizarea continuă a justiției riscă să o aducă la același nivel redus de încredere cu alte instituții politice”, a mai declarat candidatul la funcția de procuror general adjunct al României.
Întrebat recent ce crede despre candidatura lui Voineag la poziția de adjunct al Parchetului General, președintele Nicușor Dan a declarat: „Legat de el, mi se pare o speculație fără fundament că un un om care va fi adjunct la o instituție va controla altă instituție”.
Ce am aflat din interviurile celor care vor să fie procuror-șef al DNA
Pentru funcția de procuror-șef al DNA candidează trei magistrați.
Doi dintre ei sunt adjuncți ai Direcției Naționale Anticorupție, Tatiana Toader și Viorel Cerbu. Al treilea candidat, Vlad Grigorescu, este procuror la DIICOT, iar înainte a lucrat în DNA.
Direcția Națională Anticorupție avea la finalul anului 2025, în lucru, peste 5.500 de dosare.
Anul trecut, procurorii anticorupție au finalizat cu rechizitorii 114 dosare și au trimis în judecată aproape 800 de persoane.
În 64 de dosare, judecătorii au dispus încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.
Fiecare dintre cei trei candidați a insistat în interviu asupra unor aspecte care au legătură cu propria lor muncă.
Interviul lui Viorel Cerbu
Fost șef al sServiciu responsabil, între altele, cu urmărirea și interceptarea suspecților. al DNA, Viorel Cerbu a explicat că procurorii anticorupție au nevoie de un centru operativ de colectare integrată a datelor, „așa cum are concurența”. Cerbu nu a explicat la cine anume se referă, însă Serviciul Român de Informații și Poliția au atribuții tehnice similare pentru a descoperi potențiale infracțiuni grave.
Cerbu a explicat că atât investigatorii din teren, cât și magistrații au nevoie de date actualizate care pot fi accesate în timp real.
Magistratul a invocat și nevoia unor investiții în digitalizarea DNA care să ajute inclusiv la transcrierea discuțiilor în text. Fiecare audiere a unui suspect poate dura ore întregi într-un dosar.
Interviul lui Vlad Grigorescu
Investițiile în instrumente digitale noi la DNA sunt o necesitate și din punctul de vedere al unui alt candidat la șefia Direcției, Vlad Grigorescu.
Magistratul a explicat în interviu că actuala conducere a DNA a făcut investiții de patru milioane de euro la DNA, dar în hardware, așa că procurorii anticorupție nu au la îndemână un soft care să permită căutarea digitală a unor informații în dosarele de mii sau zeci de mii de pagini.
„Nu e corect să facem achiziții care au performanță medie”, a spus candidatul la funcția de procuror-șef al DNA.
Vlad Grigorescu a declarat că în unele cauze „s-au ridicat câte două camioane de dosare”, iar informațile „s-au analizat cu pixul”.
Procurorul crede că DNA trebuie să se concentreze pe marea corupție, iar dosarele care trebuie rezolvate cu prioritate sunt cele în care sunt inculpați cu funcții înalte.
Asta după ce a susținut și că datele din bilanțurile structurii arată că procurorii au trimis, în ultimii ani de dinainte de 2025, mai puțini inculpați în judecată, comparativ cu anii precedenți.
Procuror de 15 ani, Vlad Grigorescu, și-a explicat candidatura pentru funcția de procuror-șef al DNA înclusiv pe contul de Linkedin: „Motivația candidaturii mele pornește din convingerea că DNA se află într-un moment care impune o ajustare de fond a abordării manageriale, astfel încât instituția să poată răspunde mai eficient complexității cauzelor, volumului de informații și exigențelor de calitate ale actului de urmărire penală”.
Grigorescu a criticat subtil și felul în care a fost condus DNA-ul în ultimii ani: „Cred într-o conducere orientată spre consolidare instituțională, claritate decizională și rezultate validate judiciar, nu într-o simplă administrare a status quo-ului”, a mai scris Vlad Grigorescu.
Interviul Tatianei Toader
Tatiana Toader, procuroare-șefă adjunctă la DNA, responsabilă de funcționarea structurii de securitate a Direcției, e explicat că instituția este în urmă cu digitalizarea dosarelor pentru că mai întâi a fost nevoie de o arhivare fizică.
Toader a admis în fața comisiei că, din prescrierea unor fapte penale și închiderea unor dosare, „a rezultat o oarecare scădere a încrederii în sistemul judiciar”.
Magistrata a explicat că pledează pentru revenirea atribuției de a investiga la DNA procurori și judecători suspectați de corupție, invocând „necesitatea egalității în fața legii” și faptul că „orice alt mecanism adâncește neîncrederea în urmărirea penală”.
Potrivit Tatianei Toader, modificarea legislației în acest sens trebuie făcută astfel încât anchetarea magistraților „să nu fie văzută ca un eșec” pentru că „magistratura nu este un organ corupt”.
Toader a argumentat că, în 2022, din 5.500 de dosare aflate pe rolul DNA, doar în opt ar fi existat suspiciuni de acte de corupție săvârșite de magistrați.
Cine îi anchetează pe magistrați?
Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) a fost înființată în 2018, de guvernarea PSD, la inițiativa fostului ministru al Justiției de atunci, Tudorel Toader. Atribuțiile de cercetare a magistraților au fost luate astfel de la DNA, care era condusă atunci de Laura Codruța Kovesi.
Comisia Europeană a criticat atunci dur această modificare, dar și schimbarea în ansamblu a legilor Justiției.
În 2021, Hotnews scria că, în cei trei ani de existență, SIIJ a încheiat cu rechizitorii doar cinci dosare din cele aproape 6.500 aflate pe rol.
Odată cu modificarea legilor Justiției din în 2022, SIIJ a fost desființată, însă atribuțiile cercetării magistraților nu au revenit la DNA, ci la Parchetul General.
Președintele României întârzie deciziile privind reformarea Justiției
Președintele Nicușor Dan a declarat după preluarea mandatului de șef al statului, în mai 2025, că Justiția se află pe lista sa de priorități.
Nu a inițiat însă nicio măsură concretă.
Iată principalele măsuri promise:
- participarea la ședințe ale Consiliului Superior al Magistraturii, pe care le-ar prezida;
- inițierea unui așa-zis referendum în rândul celor aproximativ 7.000 de magistrați care să spună dacă CSM acționează în interes public;
- numirea unor noi șefi la Serviciul Român de Informații (SRI) și Serviciul de Informații Externe (SIE), în condițiile în care acestea nu au sesizat procurorii privind războiul hibrid țintit pe vicierea alegerilor prezidențiale;
- SRI are atribuții de a sesiza Parchetul General cu privire la infracțiuni ce țin de siguranța națională.
La finalul lunii decembrie, după publicarea documentarului „Justiție capturată”, de către Recorder, și după ce judecătoarea Raluca Moroșanu de la Curtea de Apel București a mărturisit public, în direct, că poate confirma neregulile semnalate în reportaj, președintele Dan a invitat la Palatul Cotroceni magistrații care au dorit să discute cu el.
Pe 22 decembrie, au avut loc patru runde de discuții.
Președintele a declarat, pe 21 decembrie, că în ianuarie 2026 va iniția un referendum printre magistrați pentru a afla cum apreciază aceștia activitatea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Șeful statului a amenințat atunci membrii CSM că ar putea pleca din funcții, lucru care a stârnit revolta membrilor Consiliului.
Șeful statului a spus atunci că „multă lume dintre cei care ne-au scris au solicitat să ne întâlnim, dar nu în 22 decembrie, de teamă să nu existe repercusiuni”.
„Am ajuns inclusiv la propuneri nepotrivite: să vină pe rând, să stea în diferite săli, ca să nu se intersecteze, colegii mei să-i preia din benzinării să nu se vadă că intră la Palatul Cotroceni”, a mărturisit președintele.
Nicușor Dan a precizat, după ce a explicat că a citit circa două treimi dintre cele două mii de pagini trimise de magistrați la Administrația Prezidențială, că unii dintre ei „s-au plâns de abuzuri și promovări arbitrare în sistemul judiciar”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
