Meteorologii spun că furtuni violente ca cea de marți, când în Capitală a fost grindină și vijelie și au căzut 40-50 l/mp, vor mai fi în această vară. În regiunea București – Ilfov, pompierii au avut 250 de intervenții, dintre care 186 inundații și 64 alte intervenți pentru copaci rupți sau doborâți și autoturisme avariate.
„Ne așteptăm ca aceste fenomene extreme, în condițiile în care există mai multă căldură în sistemul climatic, asociată și cu o mai mare cantitate de vapori de apă în atmosferă și un grad de umezeală ridicat, să fie din ce în ce mai dese și mai intense. Și sunt confirmate an de an. În fiecare an se doboară recordurile stabilită în urmă cu un an. O simplă statistică a numărului de mesaje meteorologice confirmă această tendință”, a spus Elena Mateescu, directoarea Administrației Naționale de Meteorologie.
Meteorologul spune că există posibilitatea ca valul de aer tropical ce vine dinspre Nordul Africii și care a ajuns deja în țări precum Spania, Portugalia și Franța, să ajungă și în România în țară în perioada următoare.
„Informațiile la acest moment arată că după 20 iunie, de la o zi la alta, temperaturile vor fi în creștere și este posibil să consemnăm primul val de căldură cu valori de temperatură la niveluri maximelor de peste 35 de grade Celsius”, arată Elena Mateescu.
În plus, mai spune aceasta, tendințele pentru valuri de căldură neobișnuite s-au observat nu numai la început de vară, ci și în lunile de primăvară. „Am avut temperaturi care s-au apropiat, în luna mai, de pragul unei zile de caniculă, cu 34 de grade Celsius, iar în condițiile în care gradul de umiditate a fost unul ridicat, temperatura a depășit 35 de grade Celsius”, a mai spus Elena Mateescu.
Meteorologul arată că, pe parcursul întregului anotimp de vară, vor fi avertizări de cod portocaliu sau roșu, fie de căldură, când se depășesc pragurile termice, fie pentru precipitații imediate.
Climatologul Roxana Bojariu spune că în România se poate vorbi despre schimbarea climei, definită ca sinteza fluctuațiilor de vreme pe o perioada de cel puțin câteva decenii.
În România, schimbarea climatică se manifestă deja clar prin aceste creșteri ale intensității precipitațiilor pe durate scurte de timp și creșterea frecvenței, intensității și persistenței valurilor de căldură.Roxana Bojariu
„Este deja clar că intensitatea, frecvența și persistența valurilor de căldură au crescut în ultimele decenii, comparativ cu cele precedente. La fel și în cazul episoadelor cu precipitații din ce în ce mai abundente, ce cad pe durate scurte de timp. Ele devin din ce în ce mai mai intense și mai dese, comparativ cu ce aveam în trecut, acum mai mulți zeci de ani în urmă”, a explicat Roxana Bojariu.
Aceasta arată că modificările în statistica episoadelor cu ploi torențiale sunt tot consecințe ale încălzirii globale, adică, în termeni științifici: o atmosferă mai caldă poate conține o cantitate mai mare de vapori de apă, generați la suprafețele mai calde ale mărilor și oceanelor și ale solurilor încălzite.
Expertul în climatologie mai spune că urmările schimbărilor climatice se văd cel mai bine în mediul urban, unde solul e în mare parte izolat de atmosferă prin asfalt și clădiri, iar precipitațiile căzute într-un interval scurt nu ajung să se infiltreze în sol.
„Se vede și aici rolul spațiilor verzi, care nu doar limitează efectul de insulă de căldură a orașului, dar contribuie și la limitarea efectelor inundațiilor urbane, facilitând infiltrarea apei de ploaie în sol și limitând scurgerea la suprafață”, a mai spus Roxana Bojariu.
Climatologul a mai spus că, la nivel european, se fac simțite semnele schimbării climatice prin modificarea statisticilor valurilor de căldură și creșterea intensității precipitațiilor.
„Temperaturi mult mai mari decât ar fi normal pentru această perioadă se înregistrează în Spania, după cea mai călduroasă lună mai din ultima sută de ani, și, în mare parte, din Franța. Cupola de aer cald din vestul continentului a deviat furtunile spre estul Europei”, arată Roxana Bojariu.
„Având în sistemul climatic o cantitate sporită de energie, din cauza intensificării efectului de seră prin activitățile umane, atât valurile de căldură cât și precipitațiile generate de furtuni sunt mult mai intense, comparativ cu mai multe decenii în urmă”, a mai explicat ea pentru europa Liberă.
Roxana Bojariu arată că semnele schimbării climatice vor continua și în anii următori, și chiar se vor amplifica.
„Acest lucru va avea loc în funcție și de cât reușim să reducem din emisiile de gaze cu efect de seră, la nivel global. Reducerea emisiilor va avea ca efect o încetinire și o slăbire a încălzirii globale ceea ce ne va permite să ne adaptăm la ceea ce deja am schimbat ireversibil în sistemul climatic”, a mai arătat Roxana Bojariu.
Schimbările bruște ale vremii și valurile repetate de căldură sunt o problemă pentru sănătatea oamenilor. Franța, Spania, Portugalia sunt lovite în aceste zile de valuri de căldură, care depășesc pe alocuri 53 de grade Celsius, temperatură record pentru luna iunie.
Medici: Hidratarea și adăpostirea, esențiale pe timp de caniculă
Crucea Roșie îi averizează pe oameni să urmeze sfaturile privind adăpostirea și hidratarea în timpul valurilor de căldură.
„Din cauza schimbărilor climatice, valurile de căldură sunt în creștere la nivel global – devenind atât mai fierbinți, cât și mai lungi. Dar acest lucru nu trebuie să ducă la tragedie. Există acțiuni simple pe care le putem face cu toții pentru a ne proteja pe noi înșine, pe vecinii noștri, pe membrii familiei și pe prietenii noștri. Acestea includ apa potabilă, odihna la umbră și evitarea activităților în aer liber în cea mai fierbinte parte a zilei”, a declarat medicul Francesco Rocca, președintele Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie.
Sănătatea mintală a tinerilor, afectată de fenomenele meteo extreme
Anul trecut, SUA s-au confruntat cu canicula și cu mari incendii de vegetație. Un studiu realizat de Autoritatea de Sănătate din statul Oregon arată că evenimentele meteorologice extreme îi afectează nu numai pe copii și bătrâni, dar afectează și sănătatea mintală a tinerilor. Cercetarea arată că incendiile de vegetație, valurile de căldură, furtunile de zăpadă și seceta creează frică, frustrare și deznădejde în rândul tinerilor.
„Vrem să vedem mai mult sprijin pentru sănătatea mintală a tinerilor în școli și în comunitățile noastre”, a spus Mecca Donovan, un tânăr de 23 de ani care a participat la studiu.
Autoarea principală a studiului, Julie Early Sifuentes, spune că raportul îndrumă agențiile de stat să acționeze și să reglementeze emisiile de gaze cu efect de seră și să studieze efectele dăunătoare ale schimbărilor climatice.
O analiză publicată în British Medical Journal arată că implicațiile schimbărilor climatice asupra sănătății umane și pierderea biodiversității au fost recunoscute de multă vreme de cei din comunitatea sanitară. Dar cu toate acestea, atunci când vine vorba de politicile pentru combaterea schimbărilor climatice, sănătatea a rămas o problemă secundară.
