Nu a plouat serios în aproape nicio zonă din România de la începutul lunii iulie, iar deficitul de apă a depășit 200 de litri pe metru pătrat în multe regiuni. O situație pe care meteorologii o preconizau încă din primăvară și care, pentru agricultură, nu mai poate fi îmbunătățită în acest an.
UE - Scădere de 20% față de producția din 2021
Estimările Uniunii Europene erau, la începutul lunii, că România va înregistra o producție de grâu cu 20% mai mică decât media ultimilor cinci ani, cea mai mare scădere din întreaga Uniune Europeană, unde valorile se situau la 4%.
Mai exact, România ar urma să înregistreze o producție medie la hectar de 4,2 tone față de o medie de 5,7 tone în ultimii cinci ani.
Fermierii, cei care au reușit să ducă cultura de grâu la recoltare, spun că producțiile sunt chiar și cu 35% mai mici decât anul trecut.
Mihai Anghel este unul dintre cei mai mari cultivatori de cereale din România. Deține Cerealcom Dolj, societate care administrează peste 25.000 de hectare de teren agricol.
„Seceta pedologică extremă începând din august 2018, precipitațiile puține au dus la o lipsă de apă din sol accentuată anul acesta pe fondul temperaturilor ridicate, mai mari ca în anii precedenți. Asta face ca plantele să nu vegeteze în condiții normale, ci în condiții de stres semnificativ”, a declarat Mihai Anghel pentru Europa LIberă.
Galerie foto | Valul de caniculă se extinde în Europa
Mihai Anghel spune că toate culturile pe care societatea sa le-a însămânțat în toamnă - orz, grâu, mazăre, rapiță - au fost cu 25-30% mai mici decât într-un an normal.
Pentru culturile de primăvară - porumb și floarea soarelui - Anghel spune că floarea soarelui se comportă mai bine în condiții de secetă, dar producția va scădea și aici cu aproximativ 30%, iar porumbul este compromis aproape de tot.
În Sudul Moldovei, situația este și mai gravă. Gelu Scutaru conduce Comcereal Vrancea. Deține 4.500 de hectare într-una dintre cele mai secetoase zone din țară de anul acesta - Vrancea, Vaslui și o regiune din Galați. În primăvară a întors cultura de grâu și rapiță și a replantat porumb și floarea soarelui, în speranța că va mai putea face ceva.
„S-a uscat porumbul. Pe unde nu s-a uscat încă, se va usca în zilele următoare. Floarea-soarelui este și ea semi-pierdută. Și dacă ar mai ploua acum, la porumb nu se mai poate face nimic”, a declarat Gelu Scutaru pentru Europa Liberă.
Ministerul Agriculturii - „Începem acordarea de despăgubiri”
Situația în agricultură a fost pe masa Guvernului în ședința de miercuri. Premierul Nicolae Ciucă a anunțat că Ministerul Agriculturii va fi cel care va coordona în continuare comitetul interministerial care se va ocupa de efectele căldurii.
Tot miercuri, Ministerul Agriculturii a anunțat detaliile pentru acordarea de despăgubiri. Agricultorii au termen de depunere a documentelor prin care să se constate gradul de afectare a culturilor până la 30 august pentru culturile de toamnă - grâu și triticale (un hibrid de grâu și secară) - și 15 decembrie pentru porumb și floarea soarelui.
Ministerul Agriculturii anunță că, până în acest moment, are informații despre compromiterea culturilor pe 16.000 de hectare plantate cu grâu din Ialomița, Galați, Teleorman și Brăila.
Fermieri - Cel mai bun ajutor ar fi sistemele de irigații
Nu este primul an când fermierii primesc despăgubiri pentru compromiterea recoltelor. În 2020, România a avut cu 4 milioane mai puține tone de grâu față de anul precedent, iar ministrul Agriculturii de la acel moment, Adrian Oros, estima că 1,8 milioane de hectare din culturile de toamnă și un milion din cele de primăvară sunt compromise.
„Soluția pentru viitor sunt irigațiile. Guvernul ar trebui să aibă o strategie pe care să o aplice repede și să demareze lucrările de infrastructură la canalul Siret-Bărăgan”, spune Gelu Scutaru care ar fi soluția pentru sudul Moldovei, zona afectată puternic în ultimii ani.
Canalul Siret-Bărăgan ar urma să aibă 23 de kilometri amenajări pentru irigații. În prezent, cinci kilometri sunt funcționali și alimentați cu apă, iar pentru restul agricultorii locali au primit în ultimii ani doar promisiuni, fără ca nimeni să voteze vreun buget pentru continuarea lucrărilor.
Și pentru canalul de irigații din sud, dintre Corabia și Sadova au existat intenții. În 2007, premierul de la acea vreme, Călin Popescu Tăriceanu, și ministrul Agriculturii, Decebal Traian Remeș, au promis începerea unor lucrări. Nici după 15 ani nu s-a întâmplat nimic.
