Criticii o acuză pe directoarea Consiliului de Reglementare a Audiovizualului Electronic din Bulgaria că joacă rolul unui pion în războiul hibrid al Kremlinului, după ce Sonia Momchilova a comparat dovezile prezentate de ONU ale atrocităților rusești în Ucraina cu „propaganda” anti-Putin.
Peste 1.400 de cadavre au fost descoperite într-o suburbie a Kievului după ce trupele ruse s-au retras din Bucea, în urma unei ocupații de 26 de zile în martie 2022. Probele citate de Națiunile Unite și de procurorul Curții Penale Internaționale au indicat că forțele ruse au acționat cu brutalitate sistematică în Bucea, inclusiv prin executarea civililor.
Președintele Consiliului pentru mass-media electronică (CEM), Momchilova, a atras rapid dezaprobarea locală și internațională, împreună cu solicitări pentru demiterea ei, atunci când a spus într-o emisiune pe YouTube numită Kontrakomentar, pe 19 iunie, că „așa cum există propagandă rusă, nu putem nega că există și din direcția opusă”, adăugând: „Știți, despre boala [președintelui rus Vladimir] Putin, că a fost înlocuit [cu o dublură], Bucea și așa mai departe”.
Au existat speculații de ani de zile cu privire la starea de sănătate a președintelui rus, în vârstă de 70 de ani. Au apărut până și rapoarte conspiraționale care susțin că Putin folosește o sosie pentru aparițiile publice, a adăugat aceasta.
La o zi după comentariile ei la Kontrakomentar, Momchilova a atacat pe Facebook site-ul local de știri Dnevnik, care susținea de mult timp că prezentarea tragediei de la Bucha în presa bulgară reflectă un „război informațional” între Rusia, Ucraina și comunitatea democratică.
Un think-tank bulgar, Centrul pentru Studiul Democrației, a publicat un raport în aprilie în care a afirmat că „dezinformarea pro-Kremlin este cea mai proeminentă în țările cu aliniere culturală și istorică adânc înrădăcinată cu Rusia”. Ar fi vorba cu precădere de Bulgaria, Serbia, Muntenegru și enclavele sârbe din Balcani.
Comentariile lui Momchilova, în care echivalează mărturiile de la Bucea cu „propaganda” anti-rusă au apărut pe fondul unei dezbateri mai ample și extrem de politizate în Bulgaria. În mijlocul dezbaterii se află Radioul Național Bulgar, acuzat de părtinire și „insinuări propagandistice” în unele dintre programele sale.
Publicul bulgar este împărțit pe tema sancțiunilor asupra Rusiei și alte răspunsuri la invazia Ucrainei, pe fondul impasului politic și a doi ani de alegeri care n-au dus la formarea unui guvern stabil. În discuția despre radioul public, Momchilova sugerase că emisiunea în cauză servește rolul presei publice, reflectând atitudinile publicului.
Fost prim consilier și specialist în comunicații, Momchilova a fost numită în CEM de președintele pro-rus Rumen Radev în 2021 și a devenit președinte al consiliului cu doar o jumătate de an mai târziu. Doi dintre cei cinci membri ai consiliului sunt numiți de către președinte, iar ceilalți sunt numiți de parlament.
Momchilova a mai fost criticată în trecut. Două ONG-uri din Bulgaria i-au cerut demisia la începutul acestui an din cauza criticilor ei la adresa unei investigații jurnalistice comune la care a contribuit și serviciul bulgar al Europei Libere privind tratamentul pe care autoritățile bulgare îl acordau migranților la graniță. Momchilova a dat votul decisiv pentru a se menține în funcție în acel moment.
Comentariile sale țin și de gen și orientare sexuală, inclusiv batjocorirea ofertelor de locuri de muncă din UE în contextul mișcării Pride, descrisă de Momchilova drept o „tranziție digitală și poligeneristă către... maimuțificare totală”.
Ambasada Ucrainei a contestat comentariile lui Momchilova despre Bucea, numindu-le „inacceptabile și manipulatoare”.
Diplomații ucraineni au amintit că Bulgaria a fost semnatară a unei declarații a UE în 2022 prin care condamna „în cei mai fermi termeni posibil atrocitățile raportate comise de forțele armate ruse într-un număr de orașe ucrainene ocupate”, inclusiv Bucea.
Ambasada așteaptă de la „Consiliul pentru Media Electronică și instituțiile bulgare relevante să condamne și să ia măsurile necesare pentru a răspunde afirmațiilor periculoase și înșelătoare cu privire la atrocitățile comise de ocupanții ruși la Bucea. Aceste afirmații contrazic poziția oficială a Bulgariei ca stat membru al UE și NATO.”
La scurt timp după, Ambasada SUA la Sofia a emis o declarație în care avertizează că „mașina de dezinformare a Kremlinului accelerează atunci când încearcă să infirme țintirea civililor de către Rusia”. Despre masacrul de la Bucha, ambasada americană a punctat: „Nu vă lăsați păcăliți de minciuni”.
La mai puțin de o oră după aceea, realizatorul emisiunii originale de pe YouTube, Asen Genov, a spus că „declarațiile ei inconsistente cu privire la războiul din Ucraina m-au îngrijorat serios în timpul conversației noastre”. El a spus că este îngrijorat de efectul lor asupra imaginii Bulgariei.
Pe 22 iunie, zeci de jurnalişti au făcut apel la parlamentarii bulgari pentru demiterea directoarei CME şi pentru o dezbatere mai largă asupra legilor care reglementează mass-media.
„Suntem revoltați de o declarație a președintelui Consiliului pentru Media Electronică, Sonia Momchilova... în care ea definește evenimentele tragice din orașul Bucea drept propagandă ucraineană”, s-au plâns semnatarii. Ei au numit o astfel de „categorisire drept o desconsiderare cinică față de adevăr și o insultă la adresa umanității”.
„Un astfel de comportament trimite un mesaj extrem de dăunător mediului nostru media deja vulnerabil și dăunează prestigiului Bulgariei”, au argumentat jurnaliștii. Semnatarii au repetat cererea Kievului ca CME și toate „instituțiile bulgare relevante” să respingă declarația lui Momchilova.
Nu este clar cât de mult acord ar fi strâns apelul jurnaliştilor în rândul politicienilor, însă CME a dat primele declarații. „Consiliul pentru mass-media electronică nu împărtășește categoric nicio sugestie legată de negarea atrocităților de la Bucea”, se transmite într-un comunicat din 22 iunie. Reprezentanții instituției au numit evenimentele de la Bucea „un act monstruos de tortură și uciderea civililor”.
Declarația pare să fi fost adoptată în unanimitate, din moment ce nu a fost semnată de membrii individuali ai Consiliului.
