Când a anunțat retragerea din Afganistan, în 14 aprilie 2021, președintele Joe Biden a stabilit termenul limită: 11 septembrie 2021, la 20 de ani de la atacurile asupra Americii - și a explicat: „ne-am atins obiectivul de a ne asigura că Afganistanul nu va mai fi folosit drept bază pentru viitoare atacuri.”
Comemorarea, sâmbătă, a victimelor atacurilor din 11 septembrie 2001, la 20 de ani de la producerea acestora, vine însă la scurt timp după ce, odată cu plecarea ultimului militar american, omenirea se întreabă dacă războiul a meritat, dacă America și-a atins într-adevăr obiectivul și, mai ales, ce urmează.
În 2021, talibani au „recucerit Afganistanul” încă dinainte de plecarea forțelor internaționale, în 15 august 2021, odată cu intrarea în palatul prezidențial din Kabul din care președintele Ashraf Ghani fugise deja.
Au urma scene tulburătoare, cu mii de afgani înghesuindu-se la porțile aeroportului din Kabul în speranța că vor fi scoși din țară de forțele străine.
În 26 august, când mai erau doar câteva zile până la data exactă stabilită pentru plecarea forțelor internaționale – 31 august, un atac terorist a ucis, la aceste porți, 182 de oameni, majoritatea civili afgani, dar și 13 militari americani.
Războiul din Afganistan a început și s-a încheiat cu atacuri teroriste. A început cu talibanii la putere și s-a încheiat la fel. Noul ministru de Interne de la Kabul e căutat de FBI pentru terorism. Și nu e singurul din noua „administrație”, nerecunoscută încă la nivel internațional.
Femeile nu mai pot învăța în aceleași încăperi cu bărbații, se tem pentru viețile lor și pentru pierderea drepturilor esențiale precum cel la muncă, la liberă exprimare și la a nu fi obligate să respecte reguli în care nu cred. Cei care au colaborat cu străinii sau s-au integrat într-o altfel de lume decât cea guvernată de legea islamică Sharia, riscă persecuție sau moartea.
Costurile Războiului
Potrivit Proiectului „Costurile războiului” al Institutului Watson de la Universitatea Brown din Statele Unite, în conflictele declanșate în urma atacurilor din 11 septembrie 2001 au murit circa 900.000 de oameni:
- peste 100.000 în Yemen;
- peste 250.000 în Siria;
- circa 300.000 în Irak;
- 67.000 în Pakistan;
- 176.000 în Afganistan.
Decesele războiului împotriva terorismului în Irak și Afganistan:
|
Militari SUA |
Civili |
Forțe naționale |
Forțe aliate |
Adversari |
Jurnaliști |
ONG |
Irak |
4.598 |
185,831- 208.964* |
45.519- 48.719* |
323 |
34.806- 39.881 |
282 |
63 |
Afganistan |
2,324 |
46.319 |
69.095 |
1.144 |
52.893 |
74 |
446 |
*estimări diferite
Potrivit aceleiași surse, costurile financiare pentru SUA sunt greu de estimat în condiții de limitare a transparenței și de plăți făcute „pe datorie”, „pe seama creșterii deficitului, care a crescut datoria publică și, implicit, dobânda pe care o plătim pentru aceasta”. O estimare din ianuarie 2020 arată că datoria acumulată pentru cele două trilioane de dolari, reprezentând costuri directe ale războaielor post - 9/11, ajunsese deja la dobânzi de 925 de milioane de dolari. Costurile directe de două trilioane de dolari reprezintă finanțări prin bugetele pentru operațiuni externe ale Departamentelor Apărării și de Stat.
Acestor costuri li se adaugă fonduri obținute de Departamentul Apărări prin rectificări destinate operațiunilor de război, costurile destinate veteranilor, protecției interne sau altor cheltuieli specifice situațiilor de război. Costurile se ridică la 5,4 trilioane de dolari cu includerea acestor cheltuieli suplimentare și a dobânzilor și la 6,4 trilioane dacă sunt luate în considerare costurile viitoare ale întreținerii veteranilor.
Cu începere din 2001, între 1,9 și 3 milioane de militari americani au participat la conflictele declanșate în urma atacurilor asupra Turnurilor Gemene, mai mult de jumătate dintre ei fiind detașați în zonele de conflict mai mult de o singură dată. Costurile asociate veteranilor, pentru perioada 2001 - 2050, sunt estimate la o valoare cuprinsă între 2,2 și 2,5 trilioane de dolari.
Greșelile războiului
Dintre cei președinți pe care i-a avut America din 9 septembrie 2011 până acum, trei au promis să părăsească Afganistanul, Joe Biden a și făcut-o.
Pentru George W. Bush, cel care conducea SUA în momentul atacurilor și a declanșat conflictul, continuare războiului era necesară, pentru că libertatea „noastră” este menținută prin „libertatea” tot mai multor țări – un apel la transfer de democrație care ar fi fost o greșeală, cred unii comentatori, dar care face, totuși, ca astăzi, talibanii să dețină puterea într-o țară în care femeile, în ciuda pericolelor, să iasă în stradă pentru a-și cere drepturile.
Dar tot președintele care „transfera” democrație este și cel care a înființat, în 2002, Centrul de detenție de la Guantanamo, considerat unul dintre cele mai grave atacuri la drepturile omului – detenție pe termen nedefinit și lipsa procedurilor judiciare pentru cei prinși peste tot în lume și aduși aici au fost motivul pentru care organizațiile de apărare a drepturilor omului au catalogat Centrul drept o încălcare gravă a drepturilor omului, dreptului internațional și a celui american.
În 2018, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) condamnă România și Lituania pentru găzduirea pe teritoriul lor a unor închisori secrete al CIA. Doi deținuți de la baza americană din Guantanamo înaintaseră plângerile.
Și tot în mandatul președintelui Bush au apărut imaginile din închisoarea Abu Ghraib, din Irak, în care deținuții erau torturați, umiliți cu sadism și executați – poate cele mai înfiorătoare imagini și mărturii ale abuzurilor comise de militarii Statelor Unite în războiul împotriva terorismului.
Bush ar fi trebuit să plece din Afganistan rapid, chiar dacă nu reușise capturarea lui Osama bin Laden sau anihilarea talibanilor din munți, spun cei mai mulți americani, potrivit unui sondaj.
Osama bin Laden a fost ucis în timpul mandatului lui Barack Obama, dar nici după aceea, SUA nu au reușit să coordoneze victoriile cu negocierile cu talibanii și cu dozarea forțelor militare. Pentru Barack Obama, încetarea prezenței americane în Irak și Afganistan a fost o promisiune electorală. Mai greu decât spera, dar a reușit retragerea forțelor din Irak în 2011 și plănuia ca sfârșitul lui 2014 să marcheze retragerea americanilor din Afganistan.
Cea mai controversată decizie a președintelui Obama în privința Afganistanului rămână creșterea cu zeci de mii a numărului de militari americani, la solicitarea generalilor, cu scopul anihilării talibanilor într-o perioadă în care aceștia organizau numeroase atacuri. În 2010, numărul militarilor americani din Afganistan a juns la 100.000 iar comentatorii remarcă că Osama bin Laden se afla, când a fost ucis, în Pakistan, nu în Afganistan.
În Irak, SUA au revenit din 2014, cu o prezență menită să sprijine combaterea militanților Statului Islamic, în Afganistan au rămas și după preluarea președinției SUA de Donald Trump.
Donald Trump s-a angajat în negocieri cu talibanii, a trasat un calendar și detalii ale retragerii, în august 2019, un acord era „iminent”, în septembrie 2019, Trump a anulat peste noapte o rundă de negocieri programate în Statele Unite, în urma unui atac la Kabul.
O înțelegere a fost semnată în februarie 2020 iar SUA se angaja să plece în termen de 14 luni. SUA au fost de acord să elibereze 5.000 de prizonieri afgani, inclusiv lideri talibani, și nu a fost cerută colaborarea cu guvernul afgan în funcție la acea vreme. Biden nu a renegociat termenii, a extins doar, cu puțin, data limită a plecării.
Joe Biden va rămâne președintele în timpul mandatului căruia s-a încheiat cel mai lung război purtat de SUA, dar amintirea, dată fiind instabilitatea lăsată în urmă și „victoria” talibanilor, s-ar putea să fie cea mai rea amintire din mandatul său.
Primul său an de mandat, 2021, se dovedește un al reașezării priorităților SUA, nu toate în ton cu așteptările.
În privința greșelilor lui Joe Biden, chiar și cu scuza unei retrageri prestabilite, e notat ferm haosul ultimelor zile, care a permis nu doar un atac asupra aeroportului din Kabul, dar și rămânerea în urmă a celor care nu au mai avut cu ce și de unde să plece. Iar aici pare să se situeze și greșeala de strategie, fie ea militară sau prezidențială – părăsirea peste noapte și fără anunțarea forțelor afgane, în iulie, a Bazei militare Bagram, cea mai mare bază aeriană a americanilor și forțelor NATO din Afganistan. Este posibil ca numeroase zboruri de evacuare să fi putut fi organizate dacă baza era menținută.
Dacă războiul extern declanșat de atacurile din 9 septembrie este, cel puțin teoretic, unul al trecutului, cu urmări însă pe termen lung, Biden are în față și o serie de confruntări interne:
- 13 militari americani au murit la aeroportul din Bagdad cu două săptămâni înainte de comemorarea de sâmbătă;
- riscurile „găzduirii” terorismului în Afganistan este, cel puțin aparent, la fel de mare ca acum 20 de ani;
- iar circa 1.800 de americani, urmași ai victimelor atacurilor i-au cerut lui Joe Biden să nu participe la ceremoniile de sâmbătă. Îi reproșează că nu și-a ținut promisiunea de a declasifica documente despre care cred că ar arăta o legătură între Arabia Saudită și atentatele din 11 septembrie 2001;
- oponenții politice, dar și mulți aliați, nu contenesc criticile cu privire la modul în care a fost părăsit Afganistanul și cei care au fost alături de forțele internaționale timp de 20 de ani;
Terorismul a depășit de mult granițele Afganistanului, spune Joe Biden, iar datoria președintelui SUA e să protejeze America în față amenințărilor viitorului, nu ale anului 2001.
Cu o generație aflată acum la vârsta maturității – 20 de ani, cu militari care și-au văzut proprii copii mergând la același război la care au participat și ei, pariul lui Joe Biden este să demonstreze că o altă abordare poate avea succes, dar speranța, la 20 de ani de la atacuri, e aceeași ca în 2001: evitarea unui nou atac. Pentru că războiul din Afghanistan a început cu teamă și se încheie la fel.