Linkuri accesibilitate

Spitalele, în criză de tratament Covid. „Sunt lipsuri mari, sper să ne trezim”


Criza celui mai eficient tratament anti-viral împotriva Covid-19 nu face decât să se adauge unui sistem sanitar românesc aflat deja în criză.

Lipsa tratamentului cu Remdesivir, considerat cel mai eficient în cazurile grave de Covid-19, împinge spitalele românești, ca și pe cele din Europa, în criză. Există și alte tratamente, dar mai puțin eficiente. Lipsurile de 30 de ani ale sistemului sanitar românesc vin însă ca un „bonus” negativ.

Anti-viralul Remdesivir, produs de compania americană Gilead, este absorbit în cea mai mare parte de cererea spitalelor și guvernului din SUA, în restul piețelor din lume ajungând din ce în ce mai sporadic. În România, el ajunge la nivel centralizat, distribuit printr-un mecanism de achiziție comună al Comisiei Europene, însă nu este suficient pentru toți pacienții bolnavi de Covid-19, așa că este administrat doar cazurilor grave, care ajung în terapie intensivă. Până acum, doar 2.500 de pacienți au primit Remdesivir, conform profesorului Alexandru Rafila.

Această criză nu înseamnă însă că bolnavii de Covid-19 rămân fără tratament, ci doar că medicamentul cu eficiența cea mai ridicată de până acum este tot mai greu de găsit pe piața europeană, deci și în România. Schema oficială de tratament împotriva Covid-19 cuprinde și alte anti-virale și tratamente, însă medicii consultați de Europa Liberă explică faptul că Remdesivir s-a dovedit cel mai eficient în a reduce gravitatea simptomelor bolii. În realitate, nu există încă un tratament specific pentru Covid-19, iar medicii din lumea întreagă folosesc medicamente și tratamente experimentale, folosite inițial pentru alte boli, pentru a-și trata pacienții.

Remdesivir nu este medicamentul minune, el ajută, dar nu e miraculos”, explică pentru Europa Liberă medicul infecționist Adrian Marinescu, de la Institutul Matei Balș. „Este un tratament care ajută, dar la tratament ajută și dexametazona, și anticoagulantele, și plasma convalescentă. Chiar și din anticorpii monoclonali, noi am avut o variantă folosită cu mult succes, Tocilizumab. Tot ce putem să luăm și este susținut la nivel mondial, facem și noi în România, în măsura în care putem”, spune specialistul, care explică faptul că Balș este un caz norocos, unde la sfârșitul săptămânii trecute au ajuns 200 de doze de Remdesivir.

Alternative nu sunt. Fără Remdesivir e greu. Pacienții primesc altă terapie antivirală, acel lopinavir cu ritonavir și hidroxiclorochină, dar care au o eficacitate moderată.
Andreea Moldovan, director spital Brașov

La Brașov, în spitalul de Boli Infecțioase care se află în linia întâi anti-Covid a rețelei spitalicești, situația este la fel. Remdesivir-ul vine cu țârâita, cât se mai găsește în stocurile ministerului sau de la spitalele suport, unde nu este folosit pentru că acolo nu vin cazurile grave. Se administrează cu mare chiverniseală, doar în cazurile grave, pentru că e prea rar, iar decizia e luată de o comisie formată din trei medici, povestește pentru Europa Liberă medicul Andreea Moldovan, directorul medical al spitalului de boli infecțioase din Brașov.

Alternative nu sunt. Fără Remdesivir e greu. Pacienții primesc altă terapie antivirală, acel lopinavir cu ritonavir și hidroxiclorochină, dar care au o eficacitate moderată. Este o criză pe care o au și cei din Franța, Spania și alte țări”, explică Andreea Moldovan.

Spitalele au și așa lipsuri. Manager: „În scurt timp, va fi vai de capul nostru”

Criza de Remdesivir vine însă să se așeze pe o realitate mult mai cruntă a spitalelor românești, care nu a apărut odată cu pandemia de coronavirus.

Lipsuri există de 30 de ani încoace, pentru că a fost o subfinanțare constantă a sistemului sanitar. Condițiile din spitalele de stat sunt așa cum sunt, aici este o problemă adâncă, pentru că acum toată lumea are nevoie de servicii sanitare de stat. Sunt lipsuri mari, sper ca măcar acum să ne trezim că așa nu mai merge”, spune pentru Europa Liberă Andreea Moldovan, directoarea spitalului de la Brașov.

În foarte scurt timp va fi vai de capul nostru. Mai mult nu știu ce ar trebui să spun”, a declarat managerul spitalului „Victor Babeș”, Emilian Imbri, la Digi24. El a spus că medicii din spitalul său pot face față unui ritm permanent de gardă, dar că spitalul său „este un caz fericit”.

Sunt secții mult mai nou echipate, cu aparatură nou adusă, dar nu au oameni”, a mai spus el. Imbri a mai adăugat că „în foarte scurt timp vom rămâne fără medicamente”, pentru că nu se găsesc pe piață.

În afară de Remdesivir, nu e nevoie să cârpim nimic în schema de tratament.
Adrian Marinescu, infecționist „Matei Balș”

Adrian Marinescu, de la „Matei Balș”, e de părere însă că nu lipsa medicamentelor este problema reală, ci precaritatea infrastructurii spitalicești: „Eu cred că nu este o problemă legată de tratament, ci mai degrabă de lipsa locurilor. Cu asta ar trebui să ne facem noi probleme, la terapie intensivă, la secțiile normale din București, nu că nu găsim dexametazonă”.

Confruntat cu exemplul spitalului de la Craiova, unde un pacient a fost trimis să-și aducă banalul paracetamol de acasă, pentru că spitalul nu avea, medicul bucureștean subliniază că acolo nu este o problemă sistemică, ci una locală: „Poate că paracetamolul lipsea și înainte, nu cred că are legătură cu pandemia. Are legătură doar cu achizițiile făcute de spitalul respectiv”.

În afară de Remdesivir, nu e nevoie să cârpim nimic în schema de tratament”, explică medicul Adrian Marinescu. El spune că celelalte medicamente folosite în schema de tratament anti-Covid-19, cum ar fi dexametazona sau anticoagulantele, se găsesc în toate spitalele Covid.

„Trebuie să ne gândim la alte variante, cum ar fi anticorpii monoclonali. Ei sunt obținuți sintetic, în laborator, așa cum a fost și „cocktailul” folosit pentru președintele american. Nici acolo nu sunt validați clinic, sunt la nivel de studiu. Am face și noi la Matei Balș, dacă am obține aprobarea de la Agenția Națională a Medicamentului, dar de două luni acest ok nu vine”, povestește Marinescu.

Cum se tratează bolnavii de Covid-19

Formele cele mai ușoare de Covid-19 sau asimptomaticii primesc banalul paracetamol, iar acestea sunt cele mai răspândite cazuri. Problemele apar la cazurile cu simptome medii și grave ale bolii, când pacienții pot ajunge în Terapie Intensivă pentru că nu mai pot respira singuri.

În tratamentul pentru Covid, există patru principii terapeutice esențiale: tratamentul cu efect antiviral, tratamentul antiinflamator cortizonic, cel anticoagulant și cel imunomodulator. Pe cel anticoagulant și pe cel cortizonic le avem, există în spitale, le putem folosi. Problema este la tratamentele cu efect antiviral și la cele imunomodulatorii”, explică Andreea Moldovan.

În România se folosește mai mult lopinavir în combinație cu ritonavir și celebra și controversata hidroxiclorochină, în lipsa altor anti-virale precum remdesivir, umifenovir și favipiravir, care au fost folosite dar nu se prea mai găsesc, după cum explică medicul brașovean.

În ce privește tratamentul imunomodulator, românii ca și medicii din restul lumii au folosit Tocilizumab, un amestec de anticorpi sintetici, obținuți în laborator, care se folosește în principal în afecțiunile reumatice. „Au apărut niște studii care arată că nu este așa de eficient cum se credea inițial, drept pentru care firma producătoare l-a retras de la utilizarea în tratamentul Covid, păstrându-l doar pentru afecțiunile reumatologice. Noi am atras atenția că este un medicament cu efecte bune, am observat o ameliorare clinică, biologică și radiologică foarte rapidă la pacienții tratați cu el”, spune însă medicul Andreea Moldovan, care explică faptul că la Brașov se folosește încă acest medicament în tratarea Covid-19.

Și hidroxiclorochina este încă folosită în spitalele românești, în ciuda controverselor la nivelul comunității științifice, privind eficacitatea împotriva Covid-19 și mai ales efectele adverse severe.

Nici Plaquenil, adică hidroxiclorochina, nu este rău. Chiar dacă au fost multe discuții, datele finale nu au arătat că are efecte cardiace dacă se face o monitorizare corectă. Dar au fost multe discuții și atunci la nivelul Europei s-a renunțat la el. Noi îl mai folosim și în momentul de față, dar nu pe scară largă ca la început”, spune medicul infecționist Adrian Marinescu.

Facebook Forum

Ultima săptămână la Primărie a celui mai longeviv edil din România
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:07:47 0:00
XS
SM
MD
LG