Linkuri accesibilitate

Stare de urgență în România: ce știm până acum


România va fi, vreme de 30 de zile, sub starea de urgență

România intră de luni în stare de urgență, decretată de președintele Iohannis ca urmare a răspândirii epidemiei de coronavirus. Un grup de lucru, format din reprezentanţii mai multor ministere, a trimis către premierul Ludovic Orban propunerile de măsuri care, la rândul său, le va înainta către preşedintele Iohannis, care va emite decretul.

  • Încă nu se cunosc măsurile care vor fi anunțate în decretul prezidențial, însă sunt posibile limitări de circulație, închiderea sau restrângerea unor activități.
  • Acestea vor putea fi introduse gradual, pe parcursul celor 30 de zile cât durează starea de urgență, care poate fi prelungită.

Practic, starea de urgență care va fi anunțată astăzi va dura până în preajma Paștelui ortodox, care va avea loc pe 19 aprilie, în vreme ce Paștele catolicilor se va petrece în interiorul acestei perioade a stării de urgență.

Măsurile vor trebui să se axeze pe o gamă largă de domenii, de la măsuri preventive pentru protejarea populației în fața pandemiei, la măsuri organizatorice și până la măsuri economice pentru ajutorarea companiilor afectate de impactul coronavirusului.

„Această stare de urgență va face posibilă alocarea de noi resurse importante pentru gestionarea crizei. În acest fel, Guvernul va avea posibilitatea să aloce mai mulți bani domeniului sănătății, mai mulți bani pentru medicamente, mai mulți bani pentru aparatura medicală absolut necesară. În același fel, această situație va permite să se realizeze achiziții într-un timp foarte scurt, cu proceduri simplificate, punând astfel la dispoziția Guvernului toate instrumentele necesare pentru a gestiona în modul cel mai eficient criza generată de coronavirus”, a explicat președintele Iohannis în momentul declarării stării de urgență.

Plafonări pentru prețul medicamentelor

Iar, duminică, premierul Ludovic Orban a subliniat că printre măsurile pregătite se numără plafonări de prețuri la materiale medicale și măsuri de înlesnire a achizițiilor.

„Avem nevoie de proceduri de achiziții rapide, imediate, prin negociere directă, de fiecare dată când avem posibilitatea de a încheia contracte prin care să obținem astfel de produse, de echipamente, care sunt absolut necesare pentru funcționarea întregului dispozitiv care luptă împotriva acestui virus. (...)

De asemenea, o altă măsură care este posibilă a fi luată - sigur, va fi luată numai după un studiu foarte atent - este măsura de a limita creșterile prețurilor la medicamente şi la astfel de produse, care sunt foarte căutate în momentul de față, pentru a nu permite o speculă cu aceste produse și există această posibilitate de a plafona prețurile la anumite produse absolut necesare, cum sunt măști, cum sunt mănuși, echipamente de protecție, dezinfectanți, biocide și alte categorii de produse", a anunțat Ludovic Orban.

Puteri sporite la Ministerul de Interne

Puterile ministrului de Interne sunt sporite odată cu intrarea în vigoarea a stării de urgență, Marcel Vela urmând să devină, practic, al doilea om în stat care va avea capacitatea de a ordine cu valoare de lege.

Marcel Vela a anunțat, de duminică, o serie de măsuri de prevenție precum: izolarea la domiciliu a tuturor celor care vin din țări cu cel puțin 500 de cazuri, obligația inspectoratelor de muncă de a verifica modul de implementare a deciziei privind decalarea programului de lucru sau suspendarea târgurilor de mașini până la finalul lunii. Oficialul a mai recomandat populației să evite deplasările care nu sunt necesare și contactul cu alte persoane.

Măsuri economice

Autoritățile pregătesc și o serie de măsuri în economie pentru a limita impactul pe care măsurile de prevenție le au asupra mai multe industrii.

„Este clar că în domeniul transportului, atât rutier, cât și de marfă, în domeniul industriei ospitalității - hoteluri, restaurante, cafenele - în domeniul publicității, al organizării de evenimente, ca și în alte domenii, impactul epidemiei este foarte mare și guvernul este pregătit, în cursul săptămânii viitoare, printr-o consultare amplă a partenerilor sociali, atât a patronatelor, cât și a sindicatelor, să adopte măsuri rapide pentru susținerea companiilor din domeniile afectate și pentru susținerea angajaților care lucrează la aceste companii și care riscă să aibă de suferit de pe urma reducerii drastice a activității", a declarat Ludovic Orban.

Premierul Orban pregătește o rectificare bugetară prin care să se facă o relocare de fonduri pentru domeniile care au nevoie de bani suplimentari în vederea gestionării pandemiei.

„Printre măsurile pe care le-am inclus în cadrul decretării situației de urgență, am introdus și posibilitatea rectificării bugetare înainte de termenul care era permis prin intermediul legislației anterioare. Cu siguranță, vom avea nevoie de o rectificare bugetară și vom face această rectificare bugetară imediat ce vom avea o imagine clară asupra nevoilor reale crescute în domeniul sănătății publice, în domeniul asigurării ordinii publice, în domeniul finanțării spitalelor", a subliniat Ludovic Orban.

Plata concediilor medicale este una din măsurile pregătite de către executiv prin rectificare bugetară.

„Am gândit ca măsuri economice măsura de plată a concediilor medicale; este o măsură de sprijin a angajatorilor, de plată a concediilor medicale care nu au fost decontate încă de Casa Națională de Sănătate și aici, în mod clar, vom avea nevoie de o creștere a bugetului Casei Naționale de Sănătate pentru a face față unei cereri suplimentare de plată. Va trebui, printre măsurile pe care le luăm, să asigurăm rambursarea cât mai rapidă a TVA şi aici va trebui să pregătim resursele financiare, de asemenea, și pentru o serie de alte măsuri. Deci, va fi şi rectificare bugetară", a precizat prim-ministrul.

Oficialii au respins unele măsuri vehiculate în spațiul public precum închiderea Bucureștiului sau a transportului public, cât și obligativitatea izolării la domiciliu a populației.

„Nu vom restrânge dreptul românilor de a veni acasă, dar trebuie să înțeleagă că, depinzând de zona de unde vin, trebuie respectată izolarea sau carantina", a fost mesajul premierului și pentru românii din diaspora.

Școlile închise până după Paște

Ministrul Educației, Monica Anisiei, a anunțat, duminică seară, că școlile rămân închise pe perioada stării de urgență, așadar și după data de 22 martie, termenul stabilit inițial de autorități ca măsură de prevenire a răspândirii coronavirusului.

Cursurile universitare sunt suspendate momentan până pe 31 martie, dar universitățile, care beneficiază de autonomie, pot decide punctual extinderea perioadei în care activitățile se desfășoară doar online.

Președintele Iohannis a adoptat, sâmbătă, legea care acordă dreptul unuia dintre părinți de a sta acasă cu copilul, dacă acesta are vârsta de până în 12 ani, înscris în cadrul unei unităţi de învăţământ, sau, în cazul copilului cu dizabilităţi, dacă are vârsta de până la 18 ani și este înscris în cadrul unei unităţi de învăţământ, atunci când unitățile de învățământ sunt închise ca urmare a condiţiilor meteorologice nefavorabile sau a altor situaţii extreme decretate astfel de către autorităţile competente cu atribuţii în domeniu.

Indemnizația pentru fiecare zi liberă se plăteşte din capitolul aferent cheltuielilor de personal din bugetul de venituri si cheltuieli al angajatorului și este în cuantum de 75% din salariul corespunzător unei zile lucrătoare, dar nu mai mult de corespondentul pe zi a 75% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Ce înseamnă starea de urgență?

Starea de urgență poate fi declanșată de președintele României, conform articolului 93 din Constituție, la nivelul întregii țări sau la nivel local. Președintele este obligat să supună aprobării Parlamentului acest decret, în cel mult cinci zile. Pe timpul stării de urgență, președintele nu poate dizolva Parlamentul.

Starea de urgență nu poate fi decretată pe o perioadă mai mare de 30 de zile, dar poate fi prelungită printr-un nou decret. În această perioadă, atribuțiile autorităților publice centrale sau locale pot fi încredințate Armatei sau altor autorități militare, care devin responsabile de aplicarea măsurilor prevăzute de decretul emis de președinte.

În timpul stării de urgență, autoritățile pot restrânge drepturile fundamentale ale cetățenilor, pentru „apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav”, conform Constituției (articolul 53).

Cu toate acestea, nu orice drept poate fi restrâns și niciun drept nu poate fi eliminat cu totul. Drepturile fundamentale care nu pot fi restrânse nici măcar în timpul stării de urgență sunt dreptul la viață și accesul la justiție. De asemenea, sunt interzise tortura și tratamentele inumane și degradante, precum și condamnarea pentru infracțiuni care nu există în legea penală.

Pe timpul stării de urgență, autoritățile militare sau civile împuternicite de președinte în acest sens pot face următoarele, conform conform ordonanței de urgență 1/1999:

  • să dispună depunerea temporară, la organele de poliție de pe raza județului sau a municipiului București, a armelor, munițiilor și materialelor explozive aflate asupra populației și să procedeze la căutarea celor nedepuse în termenul stabilit.
  • să dispună închiderea temporară a societăților care comercializează arme și muniții și să instituie paza acestora;
  • să limiteze sau să interzică circulația vehiculelor sau a persoanelor în anumite zone ori între anumite ore și să elibereze, în cazuri justificate, permise de liberă circulație
  • să efectueze controale asupra unor persoane sau locuri, când acestea se impun;
  • să efectueze razii;
  • să exercite în mod exclusiv dreptul de a autoriza desfășurarea adunărilor publice, a manifestațiilor sau marșurilor;
  • să evacueze din zona supusă regimului stării de asediu sau de urgență persoanele a căror prezență nu se justifică;
  • să dirijeze persoanele evacuate sau refugiate pe direcțiile și în zonele stabilite și să țină evidența acestora;
  • să protejeze informațiile cu caracter militar destinate a fi comunicate prin mass-media; informațiile cu privire la starea de asediu sau la starea de urgență, cu excepția celor referitoare la dezastre, se dau publicității numai cu avizul autorităților militare; mijloacele de comunicare în masă, indiferent de natura și de forma de proprietate, sunt obligate să transmită, cu prioritate, mesajele autorităților militare, la cererea acestora.
  • să dispună închiderea temporară a unor stații de distribuire a carburanților, a unor restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociațiilor și ale altor localuri publice;
  • să suspende temporar apariția sau difuzarea unor publicații ori a unor emisiuni ale posturilor de radio sau de televiziune;
  • să asigure paza militară a stațiilor de alimentare cu apă, energie, gaze, a sediilor posturilor de radiodifuziune și de televiziune publice, a operatorilor economici care dețin capacități de importanță strategică la nivel național, precum și a obiectivelor de importanță deosebită pentru apărare, prin punerea în aplicare a Planului de mobilizare a economiei naționale pentru apărare; când situația impune, dispun oprirea temporară a alimentării cu gaze, energie și apă potabilă, după caz
  • să dispună raționalizarea alimentelor și a altor produse de strictă necesitate
  • să emită ordonanțe militare sau ordine, după caz;
  • să interzică circulația rutieră, feroviară, maritimă, fluvială și aeriană pe diferite rute.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG