Războiul declanșat de Rusia în Ucraina a creat o criză umanitară în Ucraina, forțând mii de oameni să părăsească țara. Peste 7 milioane de refugiați ucraineni se află în prezent în Europa, dintre care cel puțin 49.000 de studenți.
Statele europene au intervenit pentru a îi ajuta pe refugiații ucraineni. Polonia și Germania se numără printre țările care au primit numărul cel mai mare de refugiați, peste un milion fiecare.
Universitățile din Europa au intervenit, de asemenea, oferind ajutor studenților ucraineni, de la ajutor financiar la servicii de consultanță. Mai multe instituții academice s-au mobilizat pentru a trimite donații către Ucraina, cum ar fi haine, echipament medical sau medicamente. Universitatea din Varșovia, Polonia, spre exemplu, le oferă studenților asistență juridică gratuită.
În Franța, Ministerul Culturii a pus la dispoziție peste 300.000 de euro pentru asistența studenților ucraineni. Universitățile italiene au alocat un fond de 500.000 de euro pentru a ajuta studenții.
Inclusiv în România, unde se află peste 500 de studenți ucraineni, conform Parlamentului European, au apărut inițiative pentru susținerea studenților ucraineni. Universitățile românești le oferă studenților din Ucraina oportunitatea de a își continua studiile în România, iar pentru studenții care nu au dovezile academice necesare, facultățile pot aranja organizarea unor examene de evaluare.
Potrivit unui raport al Parlamentului European, circa 78.000 de ucraineni studiau în străinătate în 2019. Numărul acestora s-a dublat între 2007 și 2014, crescând de la 25.000 la 50.000, iar între 2014 și 2019, numărul studenților ucraineni din străinătate a crescut la 78.000.
60% din aceștia, 49.000, studiau în țări din Uniunea Europeană. O creștere a acestei cifre între 2019 și 2022 este probabilă, pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina.
Mulți dintre studenții ucraineni din străinătate sunt în continuare implicați în război, ajutând în orice fel posibil din străinătate, conform mărturiilor studenților consultați de Europa Liberă.
Anhelina: „Ucraina nu este un loc unde pur și simplu are loc un război”
Anhelina Shamlii este președinta societății studențești ucrainene din cadrul Universității Westminster din Londra. Societatea este una nou formată și are circa 30 de membrii. Ideea de a forma o societate universitară cu specific ucrainean le-a venit studenților pentru că și-au dat seama că multor studenți nu le erau cunoscute suficiente informații despre situația din Ucraina.
Pentru a îi ajuta pe cei de acasă, studenții strâng fonduri și organizează evenimentele de informare. În cadrul unui astfel de eveniment, Anhelina spune că au reușit să strângă 850 de lire (970 de euro). Suma face parte din miliardele donate până acum către Ucraina pentru ajutorul umanitar și, deși e infimă, importantă pentru cei care au organizat evenimentul; i-au ajutat, cât de puțin, pe cei de acasă.
Între februarie și octombrie 2022, peste 100 de miliarde de dolari au fost trimiși în Ucraina, potrivit platformei Devex pentru urmărirea fondurilor.
Marea Britanie a dedicat 1,5 miliarde de lire (circa 1,7 miliarde de dolari) pentru ajutorul umanitar sau economic către Ucraina, iar Uniunea Europeană a dedicat Ucrainei două pachete financiare, unul de 330 de milioane de euro, iar altul în valoare de 500 de milioane de euro.
Cel mai important pentru Anhelina a fost ca la evenimente să participe atât studenți ucraineni, cât și studenți britanici sau din alte țări.
Potrivit Anhelinei, studenții de pretutindeni se implică în evenimente organizate de societatea studențească a ucrainenilor.
„Toată lumea se confruntă în momentul de față cu această oboseală generală când vine vorba de război”, spune Anhelina. Însă ea este de părere că este important ca aceste evenimente să aducă în vedere faptul că Ucraina nu este un loc unde pur și simplu are loc un război, ci mai degrabă o țară care are în continuare un viitor, iar investițiile în reconstruirea țării sunt la fel de importante ca cele pentru război.
Anhelina s-a mutat la Londra din Cernăuți. Ea spune că este una dintre studenții norocoși din societate, pentru că se poate întoarce acasă de sărbători. Vestul Ucrainei, unde locuiește familia ei, nu a fost la fel de afectat de război. Atacurile fizice ale Rusiei s-au concentrat asupra estului țării.
Numai o jumătate din studenții din organizație se pot întoarce acasă în această perioadă, iar cealaltă jumătate va petrece sărbătorile la Londra, din diverse motive, spune Anhelina. Unora dintre ei le-au fost distruse locuințele, altora le-au plecat familiile din țară.
„Pentru mine cel mai important aspect a fost întotdeauna să îi ajut pe cei care au fost afectați de acest lucru. Știu că sunt unii oameni în societatea noastră ale căror case au fost bombardate; parcurile în care mergeau când erau copii nu mai sunt, toate amintirile din copilărie, totul a fost complet distrus”, relatează Anhelina.
Ideea întemeierii unei societăți studențești i-a venit după ce s-a întâlnit cu mai mulți studenți la proteste. „Acolo ne-am adunat cu toții și cred că ne-am dat seama că ne ajuta să ne ascultăm unii pe alții”, spune Anhelina.
Petro. Voluntar în Armata IT a Ucrainei
Din societate face parte și Petro Patsurkivskyy. El este tot din Cernăuți și studiază dreptul în Marea Britanie, însă de la începutul războiului, când încă era în țară, a decis că dorește să ajute în orice fel posibil. Pentru că a studiat informatica în liceu, a decis să devină voluntar în Armata IT a Ucrainei, lucrând la atacuri cibernetice împotriva Rusiei.
Din dorința de a ajuta, Petro a completat un formular online pentru a deveni voluntar, iar după câteva zile a fost contactat de coordonatorii Armatei IT.
A lucrat la circa 13 proiecte într-o perioadă de patru luni, înainte de a pleca la studii în Marea Britanie. Printre atacurile la care a participat s-a numărat și unul asupra sistemul Mir, al Băncii Central din Rusia. Împreună cu o echipă formată în întregime din voluntari, tânărul a contribuit la întreruperea serviciilor financiare Mir. Este doar unul dintre proiectele coordonate de Armata IT a Ucrainei, la începutul războiului.
Deși astăzi nu mai contribuie la fel de mult la operațiunile Armatei IT, fiind ocupat cu studiile, grupul de voluntari din Ucraina își continuă activitatea. Într-un episod recent, Petro povestește despre cum colegii lui au reușit să întrerupă serviciile online ale gării centrale din Moscova.
Petro spune că este mândru de munca sa în Armata IT. „Prima fază a războiului a fost mai mult despre construirea încrederii în sine; să demonstrăm că uite îi atacăm pe ruși, reușim să contra-atacăm”, relatează Petro.
Zilele acestea, munca Armatei IT se concentrează mai puțin asupra atacurilor împotriva Rusiei, ci mai mult pe apărarea serviciilor țării. El spune că jumătate dintre voluntari se concentrează asupra apărării site-urilor oficiale ale Ucrainei, iar numai unu din trei membri sunt cu adevărat activi.
Petro și-a petrecut timp de patru luni diminețile în serviciul Armatei IT, iar după-masa și serile încercând să ajute pe străzile Kievului, aflate în pericol la începutul războiului.
El spune că munca a fost ca o formă de terapie pentru a combate trauma psihologică cauzată de război, atât pentru el cât și pentru prietenii lui de acasă.
Pentru Petro, cel mai important lucru este ca oamenii să nu uite despre război și să nu transforme realitatea din Ucraina într-o normalitate.
Tetiana. Războiul nu trebuie transformat într-o normalitate.
Tetiana Rak este din Mariupol și locuiește în prezent în Polonia. A studiat științe umaniste la Universitatea din Mariupol și a absolvit acum doi ani. Ea lucrează în prezent ca jurnalistă în Polonia, iar în paralel este voluntară pentru organizația Students for Liberty.
În plus, Tetiana colaborează la proiectul Ukranian Super Women, în cadrul căruia crește gradul de conștientizare despre realizările femeilor de origine ucraineană.
La fel ca Petro, ea este de părere că este necesar ca oamenii să vorbească în continuare despre război și să nu transforme acest lucru într-o normalitate.
Polonia este una dintre țările care a primit cei mai mulți ucraineni de la începutul războiului, iar Tetiana spune că observă o evaporare a granițelor, în ciuda faptului că relațiile dintre Ucraina și Polonia nu au fost întotdeauna cele mai bune.
Potrivit Agenției pentru Refugiați a Organizației Națiunilor Unite, în Polonia s-au înregistrat peste un milion de refugiați ucraineni, iar numărul celor care trec granița din Ucraina spre Polonia depășește 8 milioane.
Majoritatea țărilor care au fost autoritate în deceniile trecute înțeleg problema Ucrainei mai bine și de aceea doresc să fie cât mai susținătoareTetiana Rak, fostă studentă care locuiește acum în Polonia
Tânăra mai spune că este relativ ușor pentru un ucrainean să obțină documentele nesacre pentru a se stabili și a lucra în Polonia.
„Toți prietenii mei ucraineni au început voluntariatul din primele zile ale războiului”, spune Tetiana.
Ea spune că unii dintre ei ajută la strângerile de fonduri, iar studenții artelor s-au alăturat armatei voluntarilor ucraineni, ajutând cu donații adunate din proiecte artistice realizate. „Oamenii chiar își doresc să fie de folos în această situație”, spune Tetiana.
Ea a observat apariția unui context tri-cultural în Polonia. Când iese pe stradă povestește că poate auzi oameni vorbind în poloneză, ucraineană, belarusă și rusă. Tetiana se întreabă cum va afecta prezența mai multor culturi pe teritoriul țării cultura poloneză, ce impact va avea asupra limbii și asupra percepțiilor despre ucraineni.
Ea spune că momentan, polonezii sunt adesea surprinși de imaginea unui refugiat ucrainean. „Nu arată ca refugiații la care te-ai aștepta. Sunt îmbrăcați normal, vorbesc limbi străine, unii dintre ei au mașini, iar unii dintre ei au chiar mașini bune”, realateză Tetiana.
Mai mult, mulți dintre ucrainenii care ajung în Polonia aleg să rămână acolo pentru că peisajul le aduce aminte de casă, spune Tetiana.
„Până și vizual, Varșovia seamănă mult cu Kievul”, mai spune tânăra.
Anastasiya și Makar. Fiecare student ucrainean este afectat diferit
Anastasiya și Makar sunt amândoi studenți ai Universității din Manchester, din Marea Britanie. De la începutul războiului, eforturile lor s-au concentrat asupra evenimentelor caritabile pentru a strânge fonduri către Ucraina.
„În general, încercăm să îi facem pe oameni conștienți despre ceea ce este Ucraina, care este istoria și cultura Ucrainei”, spune Anastasiya, coordonatoarea platformelor digitale ale societății ucrainene din cadrul universității.
Anastasiya studiază limba rusă și limba spaniolă, curs pe care l-a descris drept „dificil” din cauză aspectului legat de studiul istoriei ruse.
„Istoria Rusiei care este predată în Europa nu este deloc aceeași istoriei predată la noi în școli”, spune Anastasiya.
Ea spune că publicul european pur și simplu nu știe foarte multe despre Ucraina. Studenții sunt de părere că schimbarea percepțiilor publicului despre Ucraina este importantă pentru demersul războiului.
Printre evenimentele organizate de studenți se numără și concursurile de tip trivia, în cadrul cărora le pun participanților întrebări despre literatura și cultura ucraineană, adesea trecute cu vederea.
„Încercăm să îi susținem pe toți membrii societății noaste, pentru că înțelegem că situația actuală este destul de grea, iar singurul loc unde putem găsi un pic de acasă este această societate”, spune Anastasiya.
Anastasiya s-a alăturat societății abia anul acesta, iar Makar a făcut parte din societate și înainte de începerea războiului. El spune că, după ce Rusia a invadat Ucraina, a devenit tot mai popular ajutorul către Ucraina.
El spune că a observat o mobilizare masivă, nu numai în rândul studenților ucraineni, ci și în rândul celor polonezi sau din alte țări din Europa de Est.
„Am reușit să strângem o grămadă de haine, o grămadă de medicamente și toate au fost trimise refugiaților din Polonia”, spune Makar.
Potrivit lui Makar, președintele societății, din organizație fac parte circa 30 de studenți ucraineni, dar și alți studenți, fie britanici, fie din alte țări.
Fiecare dintre studenții ucraineni din Manchester este afectat într-un mod diferit de război. Anastasiya spune că pentru ea, fiind fată, este mai sigur să revină acasă de sărbători. Însă pentru Makar acest lucru este mai complicat pentru că riscă să nu mai poată părăsi apoi țara, pierzându-și locul la facultate.
Războiul îl afectează pe fiecare student ucrainean din străinătate altfel, spun Anastasiya și Makar. Unii dintre ei nu mai pot să se întoarcă în Ucraina din cauza războiului, alții au familii în alte țări europene, iar alții s-au mutat la studii împreună cu familia. Makar, spre exemplu va merge de Crăciun în Polonia, unde locuiește familia lui.
Începând din luna februarie numărul persoanelor care au părăsit Ucraina a crescut exponențial. Potrivit Agenției Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați, numărul ucrainenilor strămutați în țările europene depășește 2,5 milioane. Numai în Marea Britanie se află 147.800 de refugiați ucraineni.
