Linkuri accesibilitate

Cât de realist e planul american de combatere a încălzirii globale și de ce are și China un cuvânt de spus


Mașini electrice Model X ale Tesla, la încărcat în Berlin, în 2019. Piața mașinilor electrice a cunoscut o creștere masivă în ultimii ani atât în Europa, cât și în Statele Unite.

„SUA conduc, din nou, eforturile globale de combatere a schimbărilor climatice”, a spus bucuros Barack Obama, imediat după ce Senatul american a adoptat cel mai important proiect legislativ american de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prin investiții de sute de miliarde de dolari.

Vineri (12 august), votul a fost confirmat și de Camera Reprezentanților.

După mandatul lui Barack Obama, președintele Donald Trump a retras SUA din Acordul de la Paris, prin care țările se angajau să limiteze creșterea temperaturii medii globale la 1,5 grade Celsius la sfârșitul secolului față de nivelul pre-industrial.

Revenirea în parametrii Acordului a fost una dintre primele decizii ale actualului președinte, Joe Biden, căruia i-a trebuit însă un an și jumătate pentru a-și vedea planurile, chiar și doar parțial, transpuse în legislație.

Suma pe care se angajează SUA să o investească în energia verde și provocările din Europa legate de războiul din Ucraina par să readucă într-adevăr Washingtonul dacă nu înainte, cel puțin la același nivel cu ambițioasele ținte europene în domeniul trecerii la energia verde.

Prin legislația adoptată duminică de Senat, SUA își propun să investească aproape 400 de miliarde de dolari în măsuri menite să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 40% (față de nivelul din 2005), până în 2030.

Cu investiții sau scutiri de taxe de 386 de miliarde de dolari, SUA vor promova achiziția de mașini electrice, electrificarea, soluții verzi pentru locuințe, conservarea mediului.

Este cea mai mare investiție federală americană pentru temperarea încălzirii globale, scrie The New York Times, e un eveniment istoric, spun numeroase organizații de mediu.

Doar pentru achiziția de către populație a mașinilor electrice, legislația - care se numește în integralitatea ei Inflation Reduction Act - acordă 36 de miliarde de dolari în următorii 10 ani pentru stimulente.

James Morton Turner, profesor de Studii de Mediu la Wellesley College, scrie pentru The Conversation că trecerea rapidă la mașini electrice va fi esențială pentru atingerea țintelor pe care și le-a propus administrația Biden.

Americanii care le cumpără pot primi subvenții de până la 7.500 de dolari, dacă mașina e nouă, și până la 4.000 de dolari dacă e o mașină electrică la mâna a doua.

Dar, remarcă James Morton Turner, condițiile impuse pentru decontarea banilor s-ar putea lovi de piedici importante - materia primă necesară nu este ușor disponibilă, iar principalul furnizor e China.

„Deși unii producători mari, precum Tesla și GM, au lanțuri interne de aprovizionare bine dezvoltate, niciun producător de vehicule electrice nu îndeplinește în prezent toate cerințele din legislație”, remarcă el.

China este, în prezent, cea care domină piața globală a bateriilor litiu-ion, cele mai folosite baterii pentru mașini electrice, după cum arată pagina romauto.ro.

paragraful cu votul CR - Legislația adoptată de Senatul american, și care va trece cel mai probabil săptămâna aceasta și de Camera Reprezentanților (unde democrații au o majoritate mai confortabilă) prevede însă că nu se pot da stimulente pentru vehiculele noi, care conțin materiale sau componente ale bateriei extrase, procesate, fabricate sau asamblate de o „entitate străină care ridică motive de preocupare”. O astfel de entitate este China.

Deși SUA și China păreau anul trecut în acord cu privire la măsurile de combatere a schimbărilor climatice, între timp, China e de partea Rusiei în conflictul acesteia cu Ucraina. În plus, vizita recentă a președintelui Camerei Reprezentanților din Congresul american, Nancy Pelosi, în Taiwan, nu a făcut decât să amplifice tensiunile.

SUA aplică deja prevederi de stimulare a producției interne, dar, remarcă profesorul James Morton Turner, termenul de 2023 de la care vor începe să fie aplicate condițiile ar putea fi prea scurt. Pentru a avea cu adevărat efect asupra reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, legislația ar trebui să stimuleze producerea și vânzarea a milioane de mașini electrice.

„Chiar și cele mai avansate fabrici de baterii din SUA, cum ar fi cea a Tesla din Nevada, se bazează în prezent pe materiale procesate în China. În ciuda planurilor Ford de a-și extinde lanțul de aprovizionare intern, cele mai recente oferte sunt pentru aprovizionarea cu baterii de la producătorul chinez CATL”, adaugă acesta.

Companiile americane au nevoie de timp pentru a-și diversifica lanțurile de aprovizionare.

În The Washington Post, Steven Mufson, jurnalist care a făcut parte din echipa câștigătoare a premiului Pulitzer din 2020 pentru seria 2C: Beyond the Limit, scrie că există numeroase semne de întrebare în legătură cu impactul real pe care îl vor avea măsurile propuse de noua legislație.

„Un întreg lanț de aprovizionare cu minerale rare, semiconductori, baterii și finanțare trebuie să funcționeze înainte ca americanii să renunțe la motoarele lor cu combustie”, scrie acesta.

Iar ca să primească cei 7.500 de dolari ca stimulent, mașina va trebui să nu conțină, după 2024, o baterie produsă în China, iar după 2025 să nu conțină resurse minerale din China sau alte țări cu care Statele Unite nu au acorduri de liber schimb.

Condițiile s-ar putea să fie imposibil de atins, iar banii nu rezolvă toate problemele, spune jurnalistul The Washington Post.

Măsurile în care vrea să investească Administrația Biden se pot lovi de opoziții locale, de exemplu în cazul construcției de turbine eoliene de către marile companii energetice.

Apoi, unii bani ar putea fi folosiți inutil, dat fiind că numeroase companii erau deja dispuse să facă tranziția spre energia verde.

În plus, e posibil să existe proiecte care să nu se materializeze sau să eșueze, spune Steven Mufso, amintind proiectul din 2009 „care a făcut de rușine” administrația Obama: pachetul de împrumuturi pentru producerea energiei verzi, cel mai mare până la cel adoptat duminică, a finanțat start-up-ul eșuat Solyndra și un sistem feroviar de mare viteză nefinalizat nici până acum.

Board-ul editorial al The Washington Post scrie că dacă legislația va reuși să aducă reducerea cu 40% a emisiilor până în 2030, depinde, de fapt, de cât de repede vor trece consumatorii la energia verde și de obstacolele de reglementare, logistice și politice care pot interveni.

Compromisul făcut deja pentru a-l convinge pe democratul Joe Manchin III să voteze alături de colegii lui, și anume continuarea acordării de autorizații de forare a petrolului și gazului din Golful Mexic și Cook Inlet (Alaska) nu reprezintă vești bune pentru perspectivele renunțării la combustibilii fosili.

„Legislația e un succes lăudabil pentru democrați și un avantaj pentru țară, dar mai sunt suficient de multe de făcut”, conchide The Washington Post.

  • 16x9 Image

    Carmen Valică

    A început să lucreze în presă în 2000, când studia încă jurnalismul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pasionată de radio, Carmen s-a mutat la București în 2004, când s-a alăturat redacției în limba română a BBC World Service. După închiderea acesteia a lucrat la Radio România Actualități iar apoi, timp de cinci ani, s-a dedicat comunicării și relațiilor publice. A revenit în presă în 2020 iar din ianuarie 2021 s-a alăturat echipei Europa Liberă România.

XS
SM
MD
LG