Are și de ce, datele oficiale arată că numărul cazurilor noi descrește, incidența nu mai depășește 3 la mia de locuitori decât într-un singur județ, Timiș, iar vaccinarea e în toi. Capacitatea redusă de testare este o capcană în care autoritățile se complac de mult timp. Este, deci, situația chiar atât de ”verde” pe cât este ea prezentată?
Faptul că noua tulpină a coronavirusului din Marea Britanie, depistată, deocamdată, doar în București la mai mulți pacienți, are transmitere comunitară este un lucru admis de medici și experții în sănătate publică. Acest lucru nu a schimbat însă cu nimic modul de raportare al autorităților la noua realitate pandemică.
Testarea scade, pandemia dispare
România ocupă locul codaș în Europa în ce privește testarea, reușind cu greu chiar și în perioadele bune să ajungă la 40 de mii de teste pe zi, mult sub alte state. Testarea a scăzut însă dramatic în ultima lună, așa cum reise din raportările făcute de Centrul European pentru Combaterea Bolilor (ECDC).
De exemplu, la începutul lunii ianuarie, raportat la populație, România a făcut doar 452 de teste la 100 de mii de locuitori, pentru ca acum să fie undeva în jurul a 500. Aceasta în timp ce majoritatea țărilor au rate cuprinse între 1000 și 5000 de teste la 100 de mii de locuitori. Rata de pozitivare este printre cele mai ridicate, variind între 10 și 35%.
Cel mai abrupt a scăzut numărul testelor PCR făcute potrivit definiției de caz. În perioada 27 de decembrie- 25 ianuarie, cel mai mare număr de teste s-a făcut în 6 ianuarie- 22.072-, iar cel mai scăzut în 18 și 25 ianuarie, puțin peste 4300 teste (nu am luat în calcul ziua de 2 ianuarie- 3681 teste- din motiv de sărbători), așa cum arată graphs.ro. ( Și AICI)
Să reamintim declarațiile repetate ale fostului ministru al Sănătății, Nelu Tătaru, că România va atinge o capacitate de testare de 50.000/zi. Declarații reiterate insistent de fostul premier Ludovic Orban.
Restul testelor PCR sunt făcute la cerere, deci din banii fiecărui cetățean, dar nici acestea nu sunt la un nivel ridicat. Maximum a fost atins în 9 ianuarie- 13.286 teste-, dar media săptămânală este undeva în jurul a 7000 teste.
Acestora li se adaugă teste antigen rapide ( recomandate de Centrul European pentru Controlul Bolilor (ECDC), majoritatea tot din banii cetățenilor, a căror medie este și ea relativ scăzută, max 5000/zi. Despre acestea spun autoritățile că nu sunt raportate, sugerând astfel că testarea ar fi în realitate mai mare.
Medicul timișorean Octavian Jurma spune pentru Europa Liberă că rațiunile acestei situații rezidă în politizarea Direcțiilor Naționale de Sănătate (DSP) și că ar trebui revizuită întreaga politică națională de testare, inclusiv în sensul publicării numărului de teste făcute pe fiecare județ, așa cum se publică numărul de cazuri zilnice.
”Sunt foarte multe DSP-uri locale care sunt politizate și tribuare unor interese de partid sau de altă natură. Aici e cea mai mare dificultate, trebuie o refacere completă a politicii naționale de testare, trebuie regândită. Așa cum e făcută acum, părerea mea e că lucurile mai sunt sub control doar în câteva județe.
Testele făcute de DSP nu sunt centralizate, nu avem nici cea mai vagă idee câte sunt pe județe, avem doar un număr total, generic. Care nu ajută foarte mult, incidența națională nu are nicio importanță din punct de vedere al legii, doar incidențele locale au efect asupra relaxării, al restricțiilor”, ne spune Octavian Jurma.
Ce s-a întâmplat în ultima lună
Între 28 decembrie și 3 ianuarie, s-au făcut în total 108.000 teste pe săptămână, deci media pe zi a fost de 15.500. Din acestea, testele clinice, potrivit cazuisticii, au fost 73. 894/ săptămână, deci o medie de 10.556/zi.
Săptămâna trecută au fost făcute în total 136.000 de teste, din care cele clinice sunt 87.800, ceea ce înseamnă că media zilnică este de 12.556 teste, arată un calculele medicului Octavian Jurma. Mai exact, numărul de teste a scăzut cu 25%.
Iar în utima lună, comparând cu ultimele 90 de zile, numărul testelor a scăzut, per total, tot cu 25%, așa cum se vede din acest grafic.
”Răspunsul la anunțul că vom deschide școlile a fost scăderea numărului de teste cu 25%. Trist e că legea e lege doar când coboară incidența sub 3 la mie, când era peste 10 la mie a trebuit să meargă Arafat ca să se ia decizia de închidere. În toamnă se invoca ce fac ceilalți, că facem și noi la fel, dar acum nu mai putem invoca Europa, trebuie să găsim țări de pe alte continente care să facă ce facem noi în fața unei asemenea amenințări”, spune Octavian Jurma pentru Europa Liberă.
Noua tulpină e printre noi. Hopul secvențierii genomului
Reducerea testării vine în contextul în care noua tulpină de coronavirus din Marea Britanie circulă deja în multe state, iar în România a fost depistată prima oară în 8 ianuarie la o tânără din Giurgiu. De vineri și până în acest moment au mai fost confirmate 5 cazuri în București, inclusiv într-o școală. Probabil cazurile sunt mai multe, alte 17 probe fiind în teste de secvențiere. Nicio persoană nu a călătorit în Marea Britanie și nu a avut contact cu o persoană venită din străinătate, semn că transmiterea e comunitară.
Problema este cum poate fi crescută testarea în condițiile în care noua tulpină circulă deja în România, iar școlile sunt programate să se deschidă în două săptămâni. Mai mult, așa cum a declarat marți coordonatorul campaniei de vaccinare, medicul Valeriu Gheorghiță, doar 7000 de profesori s-au vaccinat.
Este schimbarea definiției de caz o soluție? Medicul Adrian Marinescu de la Spitalul de Boli Infecțioase ”Matei Balș” din București susține pentru Europa Liberă că acest lucru nu ar fi suficient.
”Chiar dacă modificăm definiția de caz, oamenii trebuie să vină să se testeze, că nu poți să le bați la ușă și să-i testezi în casă. Să testezi și pe asimptomaticii care sunt persoane de contact, s-a tot discutat, poți să faci un screening în diverse locuri, la școală, de exemplu. Trebuie să vii și cu lucuri concrete, cine testează la școli, cum faci concret? E o problemă de logistică, nu din pix. Cine va face testarea profesorilor? Dacă nu răspundem la întrebarea asta, nu vom rezolva doar vorbind. Autoritățile ar trebui să dea un răspuns, dar care nu e simplu”.
Adrian Marinescu mai spune că situația ar trebui monitorizată cu mare atenție, iar înainte să se deschidă școlile să se vadă dacă numărul de cazuri nu a crescut și apoi să se ia decizia defintivă.
Mai e o problemă: testele pentru depistarea noii tulpini de COVID sunt scumpe, lucru susținut de Valeriu Gheorghiță, de medicul Adrian Marinescu și de ministrul Vlad Voiculescu. Universitatea ”Șefan cel Mare” din Suceava, cea care a lucrat 62 din cele 159 de secvențe din România, așa cum apar ele înregistrate în principala bază internațională de secvențe SARS-CoV-2, GISAID www.gisaid.org, îi contrazice pe toți. ”Costurile pentru analiza unei probe sunt sub 1000 de lei”, arată Universitatea într-un comunicat de presă.
”Secvențializarea deja nu mai ține de competența DSP-urilor, este un nivel mult prea înalt de expertiză tehnică și trebuie să implicăm universitățile care au laboratoare. Am putea demara un program de secvențializare la nivel național, nu știu dacă se vor putea face 10% din testele pozitive, deși la ritmul în care scad cazurile nu știu dacă mai are rost, pentru că în curând nu o să mai avem pandemie”.
Comisia Europeană a recomandat statelor Uniunii să crească urgent capacitatea de secvențiere genomică pînă la 5-10% din rezultatele pozitive, ceea ce pentru România ar însemna intre 5000 și 10.000 de secvențieri pe lună.
Este însă vorba de un cerc vicios, făcând puține teste, cazurile pozitive sunt la rândul lor puține, deci și secvențierile vor fi puține. Ceea ce înseamnă că în ritmul acesta noua tulpină de coronavirus se poate răspândi nedescoperită.
Noua variantă de coronavirus e mai periculoasă: se răspândește cu 70% mai repede decât tulpina clasică, iar potrivit cercetătorilor britanici dă forme de boală mai severe.
