Cei doi au cerut semnarea normelor de aplicare a OUG 42/2019, pentru finanțarea obiectivelor de infrastructură culturală din cele 106 milioane lei promise, numirea subsecretarului de stat special pentru capitala culturală și desemnarea unui membru în boardul Asociației TM2023.
S-au întors cu normele semnate și cu multe promisiuni privind contractele de finanțare pentru lucrări deja pornite din bugetul primăriei, ca reconversia Spitalului de dermatologie în Centru Multicultural, cu un muzeu al minorităților inclus, în speranța că ministerul se va ține de cuvânt și va deconta aceste lucrări din planul de finanțare de 60 de milioane lei asumat. Pentru moment, se ocupă de caz Demeter András, secretar de stat în minister, fost director al Teatrului Maghiar din Timișoara.
Cum s-a gripat mașinăria capitalei culturale
După cinci ani în care s-a văzut managementul dezastruos al proiectului prin Asociația TM2021 și mai puțin acțiunea culturală, deși s-au cheltuit peste 4 milioane de euro, proiectul se află din nou în stadiul de pregătire, ca la început.
Considerată o șansă, pandemia a adus un respiro de doi ani prin amânarea anului cultural pentru 2023, însă decidenții politico-administrativi, primăria și Consiliul Județean Timiș, au bâjbâit în a găsi soluții de restart, s-au contrazis, deși PNL și USR se află în coaliție și astfel timpul a trecut.
La mijlocul lui aprilie, Alin Nica, președintele CJT, îl ataca public pe primar lansând avertismentul că Timișoara riscă să piardă titlul dacă nu se mișcă: „Eu sunt expert al Comisiei Europene și membru al comisiei care desemnează capitalele culturale peste tot în Europa și anul trecut am tras un semnal de alarmă, pe vremea vechii administrații, atunci când proiectul se blocase. Din păcate, Timișoara chiar riscă să piardă titlul de Capitală Europeană a Culturii și nu e doar un joc de cuvinte, este chiar o amenințare serioasă”, spunea Nica la mijlocul lui aprilie 2021, alertă neconfirmată de funcționarii de la Bruxelles.
Asociația care a administrat proiectul a intrat în blocaj după ce mai mulți membri ai board-ului și-au dat demisia în 2020, un statut aberant propus la ultima Adunare Generală din 14 iulie 2020 a fost respins de instanță, alegerile locale au schimbat echipa primăriei, iar board-ul rămas în 4 membri nu a mai putut convoca o nouă adunare pentru a lua deciziile necesare.
Deblocarea stă în mâna ministrului Culturii care, din motive necunoscute, a ezitat să își numească reprezentantul, astfel încât să se producă un cvorum minimal, de cinci membri în board. Dacă Ministerul Culturii va amâna desemnarea, la mijlocul lui iulie asociația se va autodizolva, conform statutului.
Mai exista o posibilitate de a se produce schimbări dorite de toată lumea, după fluctuația de personal care a dat impresia de „gară prin care trec diverși angajați, cei mai rezistenți plecând după trei luni”, cum observa diplomatul Vasile Popovici la o dezbatere: demisia directoarei executive, Simona Neumann, după ani de stagnare și management criticat de oamenii de cultură ai orașului. Nu s-a întâmplat.
Noua paradigmă cu și fără asociație
Cu o asociație fără perspectivă și presiuni din toate direcțiile, primarul Timișoarei a demarat o structură paralelă numită Centru de Proiecte culturale, operaționalizat la această oră, cu director venit prin concurs și cu un buget alocat de 11 milioane de lei destinat aplicanților. Un regulament destul de stufos a fost dezbătut public, ameliorat și pus pe site. În câteva săptămâni se va lansa primul apel.
„Vrem ca noua procedură de acordare a finanțărilor nerambursabile să fie transparentă, incluzivă, corectă, să producă rezultate concrete, pe termen lung, să creeze o viață culturală dinamică, competitivă și relevantă pentru timișoreni”, declara primarul Fritz la plasarea în dezbatere a regulamentului.
Ideea nu este complet nouă, fostul primar, Nicolae Robu, lansând la final de mandat o idee similară, în disperare de cauză, fiindcă eșecul de etapă al capitalei culturale europene îi dăuna în campania electorală.
Fostul primar și-a dat seama că va fi dificil ca asociația compromisă să poată recâștiga încrederea cetățenilor care au investit speranță în acest proiect. „Noi am fost ignorați, excluși, jigniți, mințiți, neplătiți, prostiți, alungați, dezbinați, amenințați și ținuți departe de-o poveste scrisă și de noi, care ar fi trebuit să ne aparținș și nouă, orașului și mai ales comunității. Fiecare dintre noi purtăm o parte din responsabilitate”, afirma Răzvan Munteanu, președintele Asociației culturale Embargo, la un protest, invitând tinerii să ia „distanță culturală față de impostori”.
Operatorii culturali și partenerii potențiali au întrebat în diverse întâlniri de ce mai e necesară participarea primariei ca finanțator principal și a CJT în Asociația TM2023, din moment ce există Centrul de Proiecte, cu aceeași misiune de finațare. Nu există un răspuns clar, însă se sugerează că ar fi o recomandare de la Bruxelles ca asociația care a câștigat titlul să rămână în cărți.
O întâlnire online a primarului și a președintelui CJT cu funcționari ai Comisiei Europene a avut loc în a doua jumătate a lui aprilie a.c. O misiune de monitorizare este așteptată în luna iunie. Europa Liberă a pus întrebări comisarului responsabil de cultură al Comisiei Europene, Mariya Gabriel, despre rolul funcționarilor și consultanților desemnați de la Bruxelles în proiectele capitalelor europene. Ce lămuriri am primit și ce se întâmplă în alte orașe desemnate, detaliat în partea a doua a articolului.
Ce spun consultanții
Administrația locală a apelat la consultanți cu experiență în management și politici culturale. Corina Șuteu, fost ministru al Culturii, sub al cărei ministeriat s-a anunțat orașul câștigător al titlului de Capitală culturală europeană, împreună cu echipa sa, Oana Radu și Raluca Iacob, a elaborat un plan de lucru pus la dispoziția primarului, care va lua deciziile necesare.
„Timpul este constrângerea majoră și,să fim sinceri, timpul nu joacă în favoarea noastră”, a avertizat Corina Șuteu la recenta conferință de presă, unde s-au prezentat rezultatele parțiale ale demersului interdisciplinar, reunind competențe administrative, de sistem cultural și de relații internaționale, precum și legislative.
Agenda propusă administrației locale pentru resuscitarea proiectului are în vedere un restart în vara aceasta sau cel târziu în septembrie, în mai mulți pași: pornirea Centrului de proiecte, cu completarea personalului necesar, restructurarea Asociației TM2023 cu un consorțiu artistic și stabilirea rolului organizației, cu o nouă conducere și rezolvarea problemelor de finanțare.
Dar, cel mai important punct este precizarea arhitecturii instituționale capabile să producă schimbarea. Corelarea dintre diverse instituții, sponsori, parteneri, comunicarea dintre ele și comunicarea cu publicul, sunt necesare pentru reușita proiectului.
Se cere și contribuția autorităților centrale fiindcă votarea OUG nr.51 reactualizată, aflată în dezbatere la Camera Deputaților, este vitală pentru reglementarea finanțărilor multianuale.
O publicație locală a atacat cu dezinformări demersul și persoanele implicate în consultanță, provocând reacția de indignare a unui număr de intelectuali exprimată într-o scrisoare deschisă: „Informațiile eronate, manipularea cititorilor prin neadevăruri și prin fabricarea de citate false nu fac decât să inducă confuzie, să bagatelizeze un proiect vital al orașului și să deconstruiască eforturile pentru recrearea unui climat echilibrat la care participă întreg sectorul cultural al orașului … Noi, semnatarii acestei scrisori, ne reafirmăm încrederea în profesionalismul echipei consultative cooptate de Primăria Municipiului Timișoara și ne exprimăm încrederea că civilitatea își va regăsi locul în spațiul cultural al Timișoarei”, se arată în documentul transmis presei.
Ieșirea din comă cu jazz
O primă veste bună pentru toți cei care, după un răstimp lung de dietă culturală impusă de pandemie, doresc să ia parte la evenimente de calitate, bine organizate, care își merită aplauzele. Trei festivaluri de jazz vor realiza în iulie un eveniment regional sub numele de Jazzed Up!: celebrul festival internațional Gărâna Jazz, se asociază cu Jazz TM și cu Jazz Updates, pentru a aduce cele mai importante nume ale artei jazzistice în zonă, de la Piața Libertății până în Poiana Lupului de pe muntele Semenic. Vor fi disponibile bilete gratuite pentru concertele din centrul orașului.
Gărâna Jazz Festival a pus în circulație 500 de bilete vândute în câteva ore.
Vor ține recitaluri Avishai Cohen Trio, Trygve Seim Quartet, Nils Peter Molvaer Band, Mohini Dey, Jazz at Lincoln Center Orchestra with Wynton Marsalis, Ibrahim Maalouf „Quelques Melodies”, Nubya Garcia, Ashley Henry, Bokanté, Theon Cross, Adi Stoenescu Group ș.a.
Destul de încet, cu obișnuitul slalom printre legi contradictorii, s-au pus în mișcare câteva lucrări de infrastructură: centrul multifuncțional Multiplexity aflat în fază de execuție, renovarea a trei cinematografe în stadii de 30-35% executat sau în fază de proiect, bani alocați de la bugetul local pentru transformarea Turnului de apă din cartierul Iosefin într-un centru cultural.
Continuă identificarea spațiilor cu funcție culturală din oraș. Se adaugă o mână întinsă de fondurile norvegiene care au alocat 2 milioane de euro proiectului Timișoara Capitală Culturală Europeană 2023.
