Linkuri accesibilitate

Violuri și tortură în închisorile rusești. Platforma de știri care le-a divulgat, închisă la cererea celor acuzați


Rusia. Închisoarea 19 din Ikuțk/Siberia, 11 iulie 2005.

Un important apărător rus al drepturilor omului spune că echipa sa a obținut filmări care dovedesc că deținuții din închisorile rusești sunt torturați de agenți ai Serviciului Federal de Securitate (FSB) și de cei ai Serviciului Federal al Penitenciarelor (FSIN).

Vladimir Oseșkin a scris pe Facebook pe 4 octombrie că videoclipurile pe care le-a obținut „demonstrează” că membrii FSB și FSIN folosesc violul și alte forme de tortură pentru a-i forța pe deținuți să coopereze, pentru ca apoi să-i transforme în „parte a mașinii de tortură” împotriva altor deținuți.

Procurorii ruși au anunțat pe 5 octombrie că au demarat o anchetă preliminară pornind de la aceste videoclipuri făcute publice de Oseșkin, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a promis o anchetă „serioasă” dacă incidentele descrise în clipuri se dovedesc a fi autentice.

Unul dintre videoclipurile postate pe site-ul Vot-tak.tv arată mai multe persoane folosind un băț mare pentru a viola un bărbat gol care este legat de un pat.

Potrivit lui Oseșkin, filmarea a fost făcută într-o închisoare rusă în februarie 2020.

Site-ul Mediazona a publicat alte trei videoclipuri care arată deținuți torturați într-un spital al închisorii din orașul Saratov.

Sursa din interior

Oseșkin a declarat pentru Vot-tak.tv că a obținut mai multe filmări de la un fost deținut, un specialist IT, care a fugit recent în străinătate.

Fostul prizonier, el însuși torturat cât a fost în închisoare, a fost folosit de administrația penitenciarului, care a profitat de abilitățile sale profesionale pentru a procesa videoclipurile cu deținuții torturați, a declarat activistul pentru drepturile omului.

Potrivit lui Oseșkin, bărbatul a avut acces la videoclipurile stocate în computerele închisorii, filmate în mai multe penitenciare din regiunile Vladimir, Saratov și Irkuțk în perioada 2018-2020.

Oseșkin a susținut că aproximativ 200 de deținuți au fost torturați și violați de agenții FSB și FSIN în aceste penitenciare în acea perioadă, iar videoclipurile pe care le-a obținut documentează maltratarea a 40 dintre aceștia.

Un purtător de cuvânt al Procuraturii Generale, Andrei Ivanov, a declarat reporterilor pe 5 octombrie că toate facilitățile corecționale din Saratov vor fi verificate ca parte a unei investigații preliminare pentru a vedea dacă deținuții de acolo au fost abuzați.

Oficialii FSIN au declarat că ofițerii au fost trimiși de la Moscova în regiune pentru a „verifica acuratețea informațiilor”.

Denis Sobolev, președintele grupului pentru drepturile Comisiei de monitorizare publică din Saratov, a declarat că el și avocatul poporului regional au vizitat de mai multe ori spitalul închisorii prezentat în unul dintre videoclipuri în ultimele șase luni și că „niciunul dintre deținuții de acolo nu s-a plâns de ceva."

Oseșkin a înființat grupul pentru drepturile omului Gulag.net în 2011 pentru a se concentra asupra încălcării drepturilor deținuților din toată Rusia. A părăsit Rusia în 2015 pentru o țară a Uniunii Europene al cărei nume e ținut secret.

În iulie, Roskomnadzor, autoritatea de supraveghere a comunicațiilor din Rusia, a blocat site-ul grupului tocmai la cererea FSB și FSIN.

Rusia, condamnată marți la CEDO în 17 dosare pentru violențe ale poliției

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), braţul judiciar al Consiliului Europei, cu sediul la Strasbourg, a condamnat marţi Rusia în 17 dosare distincte pentru violenţe poliţieneşti şi pentru lipsa oricăror rezultate în anchetarea acestor cazuri, informează AFP, preluată de Agerpres.

O primă hotărâre privește opt dosare de rele tratamente aplicate de poliţişti unor suspecţi între 2007 şi 2015.


Victimele poliției, dealeri, presupuşi hoţi sau simple persoane în stare de ebrietate pe drumuri publice, au fost arestate și apoi supuse de poliție unor violenţe constând în bătăi, agresiuni sau chiar şocuri electrice pentru a le face să semneze declarațiile prin care se inculpau.

Reclamanții sunt persoane care au fost arestate de poliție sub suspiciunea că ar fi comis anumite delicte, dar după o perioadă în care s-au aflat în mâinile poliției acestea au prezentat răni de diverse grade de gravitate, autentificate de medici.

CEDO a coroborat mărturiile lor cu dovezile medicale și a ajuns la concluzia că declarațiile acestora sunt credibile privind relele tratamente la care au fost supuși.

De asemenea, CEDO a notat că explicaţiile oferite de Rusia în aceste dosare „nu pot fi considerate satisfăcătoare şi convingătoare".

Totodată, CEDO a remarcat ineficiența anchetelor interne făcute în aceste cazuri și a ajuns la concluzia că a fost încălcat articolul 3 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, cu privire la interzicerea torturii.

Astfel, Rusia a fost condamnată să le plătească reclamanţilor între 11.000 şi 30.000 de euro, dauna totală la care a fost condamnată Rusia fiind de 178.100 de euro, sume care pentru jurisprudența CEDO sunt chiar mari.

O a doua hotărâre reuneşte plângerile a nouă reclamanţi, care s-au plâns la rândul lor de rele tratamente din partea poliției între 2008 şi 2011.

Şi în acest caz CEDO a dat dreptate reclamanţilor, în conformitate cu același articol al Convenției care interzice tortura și a condamnat Moscova la plata unor daune între 25.000 şi 45.000 de euro, totalizând 174.000 de euro.

Iran | Fără bani pentru un sac de orez. Impactul devastator al inflației
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:10 0:00
XS
SM
MD
LG