Vitali Ignatiev susține că e pregătit să ia în calcul referendumul din 2006, legat de independența Transnistriei, o așa numită republică independentă, care a fost susținut de o majoritate covârșitoare de 89% dintre votanți. Ignatiev se autodefinește drept ministrul de externe, deși Transnistria nu este recunoscută ca republică independentă.
Anunțul vine la o zi după ce Guvernul de la Chișinău a respins accesul trupelor ruse de menținere a păcii pe teritoriul Transnistriei. Ministerul de Externe din Rusia acuză Moldova că i-ar fi reținut în repetate rânduri pe „pacificatorii ruși" pe Aeroportul Chișinău.
„Calificăm aceste acțiuni drept neprietenoase și ar trebui să reacționăm mereu la ele în modul corespunzător”, a transmis directorul Comunității Statelor Independente din cadrul Ministerului rus de Externe, Alexei Polișciuk, citat de RIA Novosti.
Șeful adjunct al Statului Major rus, Igor Sokorenko, spune că Republica Moldova profită de „uzura inevitabilă a bazei materiale de care dispune contingentul rus” pentru a împiedica livrările de echipament militar către Transnistria.
Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoleski, a adăugat că trupele ruse din Transnistria garantează pacea din regiune. Krasnoleski a avertizat că o escaladare a tensiunilor ar putea duce la o „ciocnire directă între Rusia și NATO”.
Tot joi, mai mulți oficiali ai Ministerului de Afaceri Externe al Rusiei au transmis că Ucraina și Moldova ar putea duce la reaprinderea conflictului din Transnistria, înghețat de 30 de ani în urma luptelor din 1992 dintre Moldova și separatiștii pro-ruși.
Expertul de politică externă, Ștefan Popescu, a transmis, însă, că anunțul intenției de separare a Transnistriei de Moldova nu depinde de Tiraspol, ci mai degrabă de Moscova.
„Regimul de la Tiraspol este un regim susținut 100% de Federația Rusă. Amintim nu numai fondurile (rusești, n.r.) care susțin Transnistria, dar mai ales prezența celor 1.500 militari, rămășite ale fostei armate sovietice”, a explicat Popescu pentru Europa Liberă.
„Prin urmare, o asemenea declarație reprezintă o dorință, desigur, a autorităților de la Tiraspol”, a continuat el.
Tensiunile dintre Chișinău și Moscova s-au amplificat în ultimele luni, pe fondul invaziei din Ucraina și a discuțiilor de aderare la Uniunea Europeană inițiate de oficialii moldoveni. Pe 23 iunie, UE le-a acordat Moldovei și Ucrainei statutul de țări candidate la blocul comunitar, lucru așteptat cu sufletul la gură de fostele republici sovietice.
Marea majoritate a ucrainenilor și moldovenilor sunt pro-UE, liderii lor sunt tot pro-UE, iar cancelariile europene își declară permanent simpatia față de aderarea celor două țări la blocul comunitar.
„Republica Moldova poate profita, în special, de această relație specială dintre Maia Sandu și Emmanuel Macron (președintele Franței, n.r.). Nu a existat un alt șef de stat în ultimul an pe care Macron să-l invite mai des la Elysee”, a punctat Popescu, afirmând că în 2022, președinta Republicii Moldova s-a deplasat de 2 ori la Paris pentru întrevederi cu omologul ei francez.
Transnistria: Cronologia ultimelor 5 luni
Încă de la începutul războiului din Ucraina de pe 24 februarie, republica separatistă din estul Moldovei a atras atenția scenei politice internaționale, după ce armata ucraineană a avertizat că atacul rușilor înspre Odesa are drept țintă crearea unui coridor terestru pe coasta de sud între Crimeea și Transnistria.
Situația e cu atât mai gravă cu cât republica separatistă găzduia la începutul lunii mai aproximativ 2.000 de soldați ruși:
- Dintre aceștia, 1.500 fac parte din Grupul Operativ de Trupe Ruse (fosta armată a 14-a sovietică) și sunt staționați la depozitul de armament din Cobasna și la Tiraspol;
- Aproximativ între 400 și 500 sunt dislocați la posturi de control bilaterale și trilaterale ale Misiunii de Pacificare.
Ca element de comparație Republica Moldova are 3.250 de soldați.
Pe 3 martie, Republica Moldova a cerut aderarea la Uniunea Europeană. La o zi distanță, pe 4 martie, Transnistria a anunțat că va solicita autorităților de la Chișinău să recunoască independența republicii separatiste, urmând ca aceasta să adopte titlul de „Republica Moldovenească Nistreană”.
Liderii separatiști din Transnistria criticau atunci decizia Republicii Moldova de a semna cererea de aderare la Uniunea Europeană „fără a ține cont de opinia Tiraspolului și în afara cadrului consultărilor cu partea transnistreană”.
Pe 26 aprilie, mai multe explozii au avut loc în regiunea transnistreană, unde 2 antene de comunicații au fost aruncate în aer în localitatea Maiac, din Transnistria. În seara aceleiași zile. Cu o zi înainte, la Tiraspol, Ministerul Securității (MGB) a fost atacat cu aruncătoare de grenade, clădirea suferit avarii la etajele superioare.
Într-un sondaj realizat în aceeași zi de Europa Liberă, românii au fost întrebați cum ar trebui să reacționeze statul român dacă Rusia ar invada Transnistria. Majoritatea dintre ei (87%) au declarat că România trebuie fie să nu se implice în conflict, fie să adopte linia stabilită de NATO și UE.
La începutul lunii mai, publicația britanică The Times, transmitea că autoritățile de la Moscova se ocupau deja la momentul respectiv de deschiderea unui nou front în Transnistria pentru a ocupa Moldova, potrivit unor surse militare ucrainene.
În cazul în care Kremlinul ar decide să recunoască independența Transnistriei, atunci Rusia ar putea trimite mult mai ușor trupe într-un stat căreia îi este aliat. Însă, potrivit lui Popescu, șansele ca Rusia să recunoască independența Transnistriei și să trimită trupe pe teritoriul său depind în special de cât de ocuparea teritoriilor din sudul Ucrainei, ce ar permite crearea unui coridor terestru între acestea și Transnistria.
Cu toate acestea, oficialii moldoveni se arată încrezători într-o soluție ce nu va bloca aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Într-un interviu adresat Europei libere la final de iunie, ambasadorul Moldovei la București, Victor Chirilă, a transmis că Transnistria nu reprezintă un obstacol în procesul de aderare al țării sale.
„Economia regiunii transnistrene este foarte dependentă de piața Uniunii Europene, de piața României și de piața malului drept al Republicii Moldova”, a afirmat Chirilă în timpul interviului.
Tot la finalul lunii iunie, înainte ca Uniunea Europeană să ofere statutul de țară candidată la UE Moldovei, președintele Franței, Emmanuel Macron, s-a deplasat la Chișinău pentru a transmite un „mesaj pozitiv și clar” față de cererea depusă în martie de președinta Maia Sandu.
Ștefan Popescu spune că oficialii europeni nu se vor opune aderării Republicii Moldova în cazul în care Transnistria va rămâne alipită Chișinăului, însă va alege să nu adere. Expertul român a amintit de cazul Ciprului, care a aderat la UE în 2004 deși o parte din acesta este ocupat de Republica Turcă a Ciprului de Nord, o entitate statală recunoscută doar de Turcia.
Cât despre rolul României în contextul tensiunilor dintre Transnistria și Moldova, Popescu afirmă că autoritățile de la București nu pot face multe.
„România trebuie doar să conecteze cât mai mult Republica Moldova cu teritoriul României prin intermediul infrastructurii. Am spus-o tot timpul. Cel mai important este să legăm economic Republica Moldova de Uniunea Europeană”, a precizat Popescu pentru Europa Liberă.
„România joacă rolul fundamental în acest proces, fiindcă este frontiera Uniunii Europene, singura frontieră a Uniunii Europene cu Moldova și, prin urmare, trebuie să dezvolte infrastructura de la frontieră înspre București, înspre Transilvania, proiectele de infrastructură și, bineînțeles, este important ca firmele românești și statul român să fie un avocat al investițiilor occidentale în Republica Moldova”, a concluzionat el.
