25% din români dezaprobă un ajutor umanitar pentru ucrainenii afectați de război, arată ultimul Eurobarometru. Este cel mai mare procent din Uniunea Europeană, mai ridicat decât în Bulgaria (15% dezaprobare) sau Slovacia (11%).
Și în ceea ce privește atitudinea față de primirea în UE a refugiaților ucraineni, situația nu e mai bună - 24% dezaprobare; doar Cehia este peste, cu 26%.
Furnizarea de sprijin financiar pentru Ucraina e dezaprobată de un număr mare de români: 35%. Rate mai mari de respingere sunt înregistrate doar în Slovacia, Bulgaria și Cehia.
Teama românilor de o invazie rusească este ridicată
Cifre similare, ba chiar ceva mai ridicate, arată și un sondaj realizat de IRES din care reiese că 38% din cetățeni nu-și doresc ca România să sprijine Ucraina în război.
Situația poate fi surprinzătoare pentru că nu este vorba despre furnizare de armament, chestiune intens dezbătută în tot spațiul vestic, ci de ajutoare umanitare, românii dovedindu-se deschiși și generoși în primirea și sprijinirea refugiaților de război din Ucraina.
Una dintre explicații ar putea fi, spun analiștii consultați de Europa Liberă, faptul că românii se tem într-o proporție ridicată (60%), de o invazie a Rusiei, mulți dintre aceștia (45%) estimând că ea ar putea avea loc anul acesta. Alți 55% cred că războiul va mai dura între un an și cinci ani. Motiv pentru care sentimentele de teamă sunt ridicate (30%), arată sondajul IRES.
Cu toate acestea, teama față de o invazie rusească sau de durata războiului nu este mult mai mare decât cea de acum șase luni. Deci, ceva s-a schimbat între timp, iar acest ceva ține de narativele care fac jocul propagandei ruse.
Cele trei narative anti-ucrainene
În ultima perioadă au fost aruncate în circuitul public trei teme de natură să agite spiritele și să suscite sentimente negative față de Ucraina. E vorba despre legea minorității românești din Ucraina, „prigonirea” preoților ortodocși de la Kiev și, ultima pe firmament, canalului Bâstroe.
„Este evident că această etapizare a atacului anti-ucrainean este parte a unei campanii în care sunt angrenate forțe propagandistice interne foarte importante, vorbim de coloana a V-a care funcționează în mass-media românescă, nu vorbim neapărat despre agenți ruși”, spune pentru Europa Liberă profesorul și analistul Cristian Pârvulescu.
În cazul Bâstroe, de exemplu, subiectul a fost pus pe agendă de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu (PSD), preluat de ministrul de Externe, Bogdan Aurescu (susținut de PNL), care l-a convocat la MAE pe ambasadorul ucraienean la București, și apoi de politicieni de toate culorile, inclusiv de liderul AUR, George Simion.
Timp de mai multe zile, pornind de la afirmația lui Sorin Grindeanu că ucrainenii draghează canalul Bâstroe fără acordul părții române, s-a declanșat un tăvălug de comunicate, declarații din partea diverselor autorități române, mai mult sau mai puțin competente sau informate pe subiect, întreținute de anumite posturi de televiziune și site-uri.
Reacția ministrului ucrainean al Infrastructurii: „Am notificat oficial partea română în august 2022 că vom efectua operaţiuni de dragare, cum ar fi eliminarea sedimentelor, şi nu am primit comentarii”, nu a atârnat prea greu în balanța polemicii, ba chiar a fost taxată drept mincinoasă.
Ministrul a mai spus că partea ucraineană a cerut să aibă loc discuții la nivel de experți, lucru care nu s-a întâmplat însă.
Concluzia: ucrainenii pun în pericol Delta Dunării, care va rămâne și fără faună, și fără turiști.
Președintele Klaus Iohannis a intervenit târziu, de abia după ce subiectul se rostogolise precum bulgărele de zăpadă în presă și opiniile erau deja formate.
Klaus Iohannis a pus problema atât din punctul de vedere al corectei informări, cât și, mai important, al oportunității inflamării unui astfel de subiect în contextul războiului.
„Nu cred că în acest moment e potrivit să atacăm ucrainenii pe baza unor date incerte. Ei nu au nevoie să fie certați”.
„Cei care au încercat să facă o problemă din asta nu cred că au înțeles miza acestei perioade și nu cred că preocuparea pentru Deltă este preocuparea reală pentru ei”, a spus Iohannis.
E bine ca politicienii înainte să țină „discursuri inflamate” să verifice, dar împreună cu ucrainenii, și să lase experții să-și facă treaba, a mai spus președintele român.
PSD s-a îmbarcat pe nava Bâstroe. AUR a luat-o în stăpânire
Iohannis a bătut șaua ca să priceapă iapa, pentru că discursurile inflamate au venit dinspre PSD, cu Marcel Ciolacu în frunte, care n-a ratat apariție publică în care să nu abordeze subiectul.
De ce a exploatat PSD subiectul este clar din punctul de vedere al profesorului și analistului Cristian Pârvulescu: aspiră la electoratul naționalist al AUR, care a început să crească în sondaje.
„Una din ipoteze este că încearcă să preia electoratul naționalist, care este consistent și pe care nu vrea să-l lase pe seama AUR. Altă ipoteză este naivitatea, ceea ce pentru un politician este foarte grav, pur și simplu au fost luați de val și nu au realizat că e o temă impusă de propaganda pro-rusă, iar după ce au susținut-o nu au mai putut să dea înapoi. Dar eu cred în prima variantă”, spune Cristian Pârvulescu.
Nu ar fi neapărat vorba despre putinism, pentru că PSD încearcă din greu să-și construiască o imagine externă bună după perioada Liviu Dragnea, ci de calcul electoral, precizează analistul.
În prezent, AUR a ajuns pe locul doi în sondajele de opinie, la 15, 3%, fiind umăr la umăr cu PNL.
Tema canalului Bâstroe, ca și cea a minorității românești din Ucraina, care ar limita studiul limbii române prin noua lege, a fost preluată de liderul AUR, George Simion și exploată atât în registrul atacurilor la președinte și celelalte partide de la guvernare, dar și împotriva Ucrainei.
Facebook-ul lui George Simion abundă de video-uri pe subiectul Bâstroe, punând semnul egal între ucraineni și ruși, video-uri care au mii de vizualizări.
Chiar dacă intenția PSD și a celor care sunt vehiculele propagandei Kremlinului este de a capta electoratul naționalist, s-ar putea dovedi o strategie greșită.
Astfel se alimentează din plin nu doar tezele anti-ucrainene, ci și cele anti-occidentale și curentele suveraniste și extremiste. Ascensiunea acestora este o problemă cu care se confruntă și alte state europene.
