Războiul lui Putin | Suedia și Finlanda renunță la neutralitate și vor adera la NATO. Jens Stoltenberg: Ucraina poate câștiga războiul

Partidul Social Democrat aflat la putere în Suedia s-a pronunţat, duminică, în favoarea candidaturii acestei ţări la NATO, ceea ce deschide calea depunerii unei cereri de aderare din partea guvernului de la Stockholm, transmit AFP, Reuters şi dpa, informează Agerpres.

Conducerea social-democraţilor a decis la o reuniune extraordinară că această formaţiune va „contribui la o candidatură a Suediei la NATO", conform unui comunicat care marchează o schimbare majoră de poziţie.

Este aşteptat ca premierul suedez Magdalena Andersson să depună o cerere oficială de aderare la Alianţa nord-atlantică în zilele următoare.

Finlanda a anunțat că va depune o cerere de aderare la NATO.

Şeful statului finlandez şi un consiliu guvernamental „au decis împreună că Finlanda va cere să devină membră a NATO", a declarat preşedintele francez Sauli Niinisto.

„Aceasta este o zi istorică. O nouă epocă începe", a declarat preşedintele finlandez, în timpul unei conferinţe de presă.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Ucraina poate câștiga războiul și că statele membre ale Alianței vor continua să trimită ajutoare militare Kievului.

Oficialul NATO a subliniat că războiul nu decurge „așa cum planificase Moscova", adăugând că rușii nu au reușit să cucerească Kievul, s-au retras din Harkov, iar ofensiva din Donbas a stagnat.

Ministrul de Externe al Germaniei a declarat la reuniunea NATO că sprijinul militar va fi oferit „cât timp Ucraina are nevoie de el pentru autoapărarea țării".

Secretarul adjunct al NATO, Mircea Geoană, a afirmat că ofensiva Rusiei este în scădere, subliniind că Ucraina poate câștiga războiul. El a făcut aceste comentarii la Berlin, unde diplomați de vârf ai NATO s-au reunit pentru a discuta despre acordarea de sprijin suplimentar Ucrainei și aderarea Finlandei, Suediei la Alianță.

Geoană, care a prezidat întâlnirea, a spus că susținătorii Ucrainei sunt „uniți, puternici" și „vor continua să ajute Ucraina să câștige acest război”.

Şeful diplomaţiei ucrainene Dmitro Kuleba a anunţat duminică că a avut o întrevedere cu secretarul de stat american Antony Blinken, la Berlin, şi că „mai multe arme şi alte ajutoare sunt în drum spre Ucraina", informează Reuters.

„Am convenit să conclucrăm îndeaproape pentru a ne asigura că exporturile de produse alimentare din Ucraina ajung la consumatori în Africa şi Asia. Le suntem recunoscători secretarului de stat Blinken şi SUA pentru leadershipul şi sprijinul lor neclintit", a notat Kuleba pe Twitter.

Finlanda vrea să devină membră a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi îşi va depune candidatura în acest sens, au anunţat duminică preşedintele şi premierul acestei ţări nordice, o consecinţă directă a invaziei ruse în Ucraina, informează agenţiile de presă internaţionale.

Şeful statului finlandez şi un consiliu guvernamental "au decis împreună că Finlanda va cere să devină membră a NATO", a declarat preşedintele francez Sauli Niinisto.

"Aceasta este o zi istorică. O nouă epocă începe", a declarat preşedintele finlandez, în timpul unei conferinţe de presă.

Parlamentul finlandez urmează să examineze luni proiectul de aderare, cu un vot prevăzut să aibă loc ulterior.

Președintele Vladimir Putin a declarat că aderarea Finlandei la NATO este o greșeală.

Armata britanică susține că Rusia a pierdut aproape o treime din forțele combatante pe care le-a adus în Ucraina de la începutul războiului.

"În condiţiile actuale, este puţin probabil ca Rusia să-şi accelereze semnificativ ritmul de avansare în următoarele 30 de zile", arată sursa citată.

Ofensiva Rusiei în regiunea Donbas din estul Ucrainei "şi-a pierdut avântul şi este mult întârziată", a afirmat duminică dimineaţa serviciul de informaţii militare al Regatului Unit, transmite Reuters.

Armata rusă, ce are angajate în Ucraina mai puţin de 100 de grupuri tactice la nivel de batalion (fiecare unitate de acest fel având, conform diferitelor surse, între 700 şi 1000 de militari), îşi suplimentează forţele pentru a încerca să ocupe complet provinciile Doneţk şi Lugansk.

De asemenea, frontierele naturale create de râul Doneţ complică operaţiunile ambelor tabere. Acest râu şerpuit formează mlaştini şi câmpuri inundate. Ruşii au încercat fără succes şi cu preţul unor pierderi grele să amplaseze mai multe pontoane pentru a traversa râul în vederea încercuirii trupelor ucrainene. Imagini din satelit arată cel puţin trei astfel de pontoane distruse săptămâna aceasta de trupele ucrainene şi de asemenea tancuri şi alte vehicule militare ruse distruse acolo.

Având în vedere situaţia de pe teren, puţini se aşteaptă la vreun progres spectaculos a vreuneia dintre tabere în lunile următoare şi un război de uzură pare mai probabil.

Bătălia pentru Harkov a fost câștigată de Ucraina, iar armata a început, sâmbătă, o ofensivă și în zona Izium, controlată de Rusia. Potrivit informațiile venite din partea ucraineană, rușii au fost obligați să se retragă.