Linkuri accesibilitate

UE: arbitru între Iran și SUA?


Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă

Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, l-a invitat la Bruxelles pe ministrul iranian al afacerilor externe, Mohammad Javad Zarif, potrivit unui comunicat de presă al UE, care cere din nou o "dezescaladare" a tensiunilor în Orientul Mijlociu.

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă a informat despre această invitaţie, fără a preciza data, într-o depeșă care detaliază convorbirea telefonică pe care a avut-o în acest weekend cu Zarif şi despre care menţionase deja sâmbătă seara într-un mesaj pe Twitter.

Invitația șefului diplomației de la Bruxelles vine după ce secretarul de stat american Mike Pompeo le-a reproşat europenilor că nu au fost "atât de utili" pe cât ar fi trebuit să fie în cazul generalului iranian Qassem Soleimani ucis într-un raid în Irak. Într-un interviu acordat postului de televiziune Fox News, Pompeo a explicat că a fost în contact telefonic cu lideri din întreaga lume pentru a discuta cu ei despre acest atac care a provocat furia iranienilor: „am vorbit cu partenerii noştri din regiune pentru a le explica ce facem, şi de ce, şi pentru a le cere asistenţa”.

Șeful diplomației americane a explicat, însă că liderii UE nu au fost foarte cooperanți: „discuţiile cu partenerii noştri din alte locuri nu au fost atât de bune. Sincer, europenii nu au fost atât de utili pe cât am sperat că vor fi"

Potrivit lui Pompeo, "britanicii, francezii, germanii, toţi trebuie să înţeleagă că ceea ce noi am făcut, ceea ce americanii au făcut, a permis de asemenea salvarea de vieţi în Europa". Eliminarea generalului iranian Qassem Soleimani
„a fost un lucru bun pentru întreaga lume” a declarat secretarul de stat american.

Nu e clar în ce măsură Înaltul Reprezentant pentru politică externă al UE ar putea ieși din paradigma evocată de șeful diplomației americane, dar în discuția pe care Borrell a avut-o cu ministrul iranian de Externe, cei doi au evocat "importanţa menţinerii acordului de la Viena asupra programului nuclear iranian (JCPoA) care rămâne crucial pentru securitatea mondială".

În noaptea de duminică spre luni, însă, Iranul ar urma să adopte o nouă decizie cu privire la noua etapă a planului său de reducere a angajamentelor internaţionale pe care și le-a asumat în domeniul nuclear, potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Abbas Moussavi, citat de Reuters.

O decizie fusese luată anterior, potrivit lui Moussavi. Dar "ţinând cont de situaţia" creată prin moartea vineri în Irak a generalului iranian Qassem Soleimani, în urma atacului ordonat de președintele american, "anumite schimbări vor fi aduse deciziei luate" privind a "cincea etapă" a acestui plan de reducere a angajamentelor nucleare, a adăugat el.

Teheranul a început în luna mai să-şi reducă angajamentele nucleare ca ripostă a ieşirea unilaterală cu un an în urmă a SUA din acordul internaţional cu privire la programul nuclear iranian încheiat în 2015.

Deciziile referitoare la suspendarea de către Iran a unora dintre angajamentele asumate în virtutea acestui acord încheiat la Viena între Republica Islamică şi Grupul 5+1 (SUA, Franţa, Marea Britanie, China şi Rusia plus Germania) sunt de resortul Consiliului suprem al securităţii naţionale.

Moussavi nu a dat nicio indicaţie cu privire la conţinutul deciziei "deja luate" nici despre data la care decizia finală ar putea fi anunţată oficial.

În schimb, șeful diplomaţiei europene "a confirmat că este hotărât să continue să-şi joace pe deplin rolul de coordonator şi să menţină unitatea participanţilor rămaşi pentru a sprijini acordul şi deplina sa aplicare de către toate părţile".

Acordul de la Viena cu privire la programul nuclear iranian, încheiat în 2015, riscă să eşueze după retragerea SUA în 2018 şi reintroducerea sancţiunilor americane care au aruncat economia iraniană într-o recesiune severă, menționează Reuters.

Acest acord, negociat între Iran şi Grupul '5+1' (cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate: SUA, Franţa, Marea Britanie, China şi Rusia plus Germania) oferea o relaxare a sancţiunilor ONU împotriva Teheranului, care s-a angajat în schimb să garanteze natura exclusiv civilă a programului său nuclear.

Parisul a invitat sâmbătă Iranul să menţină acordul de la Viena în pofida uciderii în Irak a generalului iranian Soleimani într-un raid american şi în ajunul unui posibil anunţ de către Teheran al unor măsuri de relansare a programului său nuclear.

Uciderea celui care este considerat arhitectului strategiei iraniene în Orientul Mijlociu, Qassem Soleimani, precum și a unui comandant irakian de coaliție paramilitară pro-Iran, Abu Mahdi al-Muhandis, a amplificat tensiunile în regiune.

Mii de oameni au strigat „moarte Americii”, sâmbătă la Bagdad și duminică la ceremoniile din Iran, care vor dura trei zile. Generalului iranian Qassem Soleimani, ucis într-un atac american cu dronă în capitala Irakului, în noaptea de joi spre vineri era considerat al doilea cel mai influent personaj public din Iran.

Directorul Radio Farda: Soleimani era al doilea cel mai important om din Iran
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:26 0:00

Ambasadorul Iranului la ONU, Majid Takht Ravanchi, a declarat că, prin atacul cu dronă, Statele Unite au comis un „act de război” împotriva Iranului, țara sa amenințând cu „riposte severe”. Președintele american Donald Trump a spus că uciderea lui Soleimani la ordinul său s-a făcut pentru a „opri un război” și că temutul comandant al forțelor de elită iraniene Quds pregătea atacuri „iminente și sinistre” împotriva intereselor Statelor Unite și aliaților lor. Soleimani urmează a fi înmormântat pe 7 ianuarie în orașul său natal din Iran, Kerman, după trei zile de doliu național.

Facebook Forum

VIDEO

Proteste violente în Belarus
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:04:52 0:00
XS
SM
MD
LG