Marii creditori sunt ANAF cu 123 milioane lei, E.ON cu 80 milioane lei datorii istorice, mai multe bănci care așteaptă 30 milioane lei, furnizorul de cărbune cu 20 milioane lei ș.a. Compania ar putea intra oricând în insolvență sau chiar în faliment.
De ce ar trebui salvată o companie atât de îndatorată care îl costă pe fiecare timișorean, racordat sau nu la sistemul centralizat de termoficare, 219 lei/an, sumă înghițită de subvențiile acordate de municipalitate Coltermului?
„Dacă pică acum Colterm, pică și Primăria – a explicat primarul Dominic Fritz - fiindcă și municipalitatea este expusă executării silite și blocării conturilor prin datoria de 160 de milioane lei către Colterm, reprezentând subvenții neachitate. Există și alte argumente pentru a se încerca salvarea companiei: cei 50.000 de abonați branșați cărora li se furnizează căldură și apă caldă, precum și patrimoniul care trebuie protejat.
Gura de oxigen – procedura concordatului preventiv
Directorul general Emil Șerpe și adjunctul său, Bogdan Nanu, au comunicat public, la sfârșitul lui ianuarie 2021, soluția găsită pentru a evita insolvența: concordatul preventiv. Procedura presupune un plan de plată eșalonată a datoriilor negociat cu fiecare creditor în parte, până se ajunge la 75% din totalul datoriilor. Planul se depune la tribunal. Termenul acordat negocierilor este de 60 de zile, timp în care, dacă s-a ajuns cu acordul până la 75%, procedura se omologhează prin instanță și se poate implementa sub supravegherea unui judecător sindic. Practic, se încheie un contract multiplu de eșalonare pentru fiecare sumă datorată cu durata de doi ani, care mai poate fi prelungită cu încă un an.
Avantajul concordatului preventiv este că societatea nu pierde controlul afacerii, creditorii nu pot cere insolvența iar executările silite se suspendă. În trei ani societatea are timp să plătească o parte din datorii și să se redreseze. Procedura nu afectează abonații.
„Vreau să fiu ultimul primar care are bătăi de cap din cauza Colterm, dar trebuie să o facem în mod responsabil”, spune Dominic Fritz, optimist că s-ar putea face împrumuturi avantajoase și accesa fonduri europene care să ajute compania.
Măsura a fost aprobată de AGA și de Consiliul de Administrație COLTERM în ședințele din 29 ianuarie 2020, când s-a făcut și o rocadă în conducerea companiei. Pasul următor este identificarea în 30 de zile a consultantului care să deschidă procedura. Și aprobarea Consiliului Local Timișoara ca proprietar este necesară.
Directiva UE 2019/1023 vine în întâmpinare
În 2019 Parlamentul European și Consiliul UE au elaborat o directivă în sprijinul societăților aflate în dificultate financiară. Constatând că insolvența nu reprezintă o soluție optimă nici pentru datornici, nici pentru creditori, instituțiile europene au conturat cadrul de restructurare preventivă la care pot recurge debitorii aflați în dificultate pentru prevenirea insolvenței și a asigurării viabilității debitorului. Totodată au fost prevăzute proceduri de remitere a datoriei și măsuri de creștere a eficienței procedurilor de restructurare.
România are termen de adoptare a Directivei 2019/1023 până la mijlocul anului 2021, însă existența în legislația națională a procedurii concordatului preventiv facilitează aplicarea directivei.
Deși instanțele timișorene nu au implementat până în prezent proceduri de concordat, soluția a mai fost practicată în România pentru salvarea CFR Marfă, Blue Air, Mediafax și a altor companii private. Tribunalul București a omologat planurile de restructurare și a desemnat judecători sindici pentru supraveghere. Bogdan Nanu, devenit între timp director general Colterm, a subliniat că un alt avantaj al concordatului față de insolvență este intervenția minimală a judecătorului sindic, ceea ce conferă firmei o mai mare libertate de decizie și acțiune.
Ce planuri ale COLTERM
Companie greoaie, cu nouă sute de angajați și o organigramă cât harta Europei, având în administrare un patrimoniu amplu de clădiri, echipamente, instalații etc. Colterm a făcut în ultimii ani eforturi de a se alinia tehnologic la cerințele epocii, cum este Pactul Verde al Comisiei Europene care cere trecerea centralelor de pe cărbune și gaz pe soluții de energie verde, nepoluantă.
Cu fonduri europene și de la MDRAP au fost automatizate cele 120 de puncte termice, CET SUD a înlocuit recent, în proporție de 10% cărbunele cu biomasă, iar la CET Freidorf au fost montate panouri solare pentru apa caldă în timpul verii. Interconectarea celor două centrale CET SUD și CET Centru a dus la reducerea relativă a pierderilor. Pe bani europeni au putut fi modernizate rețelelele primare pe 10 Km și cele secundare pe 20 Km.
Sunt în curs proiecte de retehnologizare, unele deja finanțate, altele în așteptare, ca experimentarea unei centrale de cartier exclusiv pe biomasă, sau montarea unor surse de producție energie termică în cogenerare.
Presa locală a criticat managementul
Sunt zeci de ani de când compania de termoficare trăiește financiar de la o lună la alta. „Sper ca 2021 să fie ultimul”, declară primarul orașului. Subvenția de 50% din costul gigacaloriei acordată de foștii edili este totuși justificată fiindcă nu s-au făcut la timp investițiile necesare.
Afectat în anii tranziției de intervenția politică, managementul s-a risipit adesea în a nu-și dezamăgi protectorii politici, acordând mai mică atenție problemelor de fond, multe moștenite, altele amplificate în timp. În 2018, presa observa că, deși înglodată în datorii, compania a cheltuit peste 150.000 de euro pentru formarea profesională a angajaților și pentru delegații.
Infrastructura învechită, care generează pierderi de căldură pe traseu și deci costuri mai mari, a făcut ca 50.000 de timișoreni din cei 100.000 de abonați inițiali să ceară debranșarea și să investească în centrale proprii. Pierderile se împart azi la mai puțini consumatori.
Înființat în 2004 prin unificarea TERMOCET și CALOR, COLTERM SA este moștenitorul sistemului de termoficare comunist din anii '60, extins în anii '80 când s-a construit CET Sud (1986). Cine a prins acele vremuri nu poate uita frigul din case.
COLTERM SA are azi în administrare şi exploatare 120 puncte termice, 5 centrale de cartier, 47 staţii de hidroforizare a apei reci și asigură agentul termic pentru alte 22 de puncte termice ale unor agenți economici.
