Pe un deal care domină Varpalota, un fost oraș minier aflat la 90 de minute de mers cu mașina de Budapesta, este un muzeu recent renovat, cu un mesaj unic și fără echivoc: „Ungaria a fost - și este - o victimă”.
Cu ecrane interactive, difuzoare care difuzează sunete de focuri de armă, zgomotul șinelor de tren și al mulțimilor care protestează și o cameră de evadare în curs de amenajare, Muzeul Trianon comemorează Tratatul de la Trianon, încheiat în 1920.
Prin acordul stabilit după Primul Război Mondial, Ungaria a pierdut aproximativ două treimi din teritoriul său.
În muzeul finanțat de stat, există un magazin de cadouri care vinde produse anti-Trianon și jocuri de societate iredentiste.
Muzeul face parte dintr-o campanie amplă a guvernului de dreapta Fidesz, al premierului Viktor Orban, care urmărește să încurajeze unitatea națională și sentimentul de nedreptate, prin ridicarea problemei Trianonului în rândul maghiarilor.
Cu toate acestea, în ciuda finanțării sporite din partea statului și a manualelor școlare editate de stat, maghiarii încă nu știu foarte multe despre tratat - iar ceea ce știu se bazează adesea pe dezinformare sau pe teorii ale conspirației.
„Nu vom uita niciodată”
După expoziții, vizitatorii sunt încurajați să meargă în Parcul Ungariei Mari, situat la aproximativ 15 kilometri de muzeu.
Acolo se află un pat de flori în forma Ungariei Mari, un bar cu numele „Nu vom uita niciodată” și restaurantul-hotel Carpathia, ale cărui camere poartă numele orașelor maghiare la care au renunțat forțele aliate în Palatul Trianon de la Versailles.
Muzeul este bine finanțat. Fundația Muzeului Trianon, care supraveghează muzeul și parcul, a primit de la guvernul maghiar, între 2014 și 2020, peste 750 de milioane de forinți (2,1 milioane de dolari).
Muzeul a obținut încă 350 de milioane de forinți (960.000 de dolari) din banii contribuabililor și 582 de milioane de forinți (1,89 milioane de dolari) din fonduri UE pentru renovarea finalizată în 2023, potrivit presei locale.
Pentru mulți maghiari, campania lui Orban este fără rost. „Mizeria Ungariei provine de la Trianon”, a declarat Botond Zsolt Batar, repetând o frază pe care mama lui, profesoară de istorie, obișnuia să o spună mereu.
În vârstă de 77 de ani, Batar, un istoric cu părul alb și ochelari groși, e într-un turneu de promovare a ultimei sale lucrări, o carte de 736 de pagini cu copertă cartonată intitulată „De ce este nedrept Diktatul de pace de la Trianon”.
Pe coperta cărții lui Batar e o hartă cu toate teritoriile care au aparținut Ungariei înainte de a fi cedate statelor vecine și care acum se află în Croația, România, Serbia, Slovacia, Slovenia și Ucraina.
„A fost o decizie politică și o decizie egoistă, în loc de una inteligentă”, a declarat Batar într-o conversație cu RFE/RL înainte de prezentarea cărții sale.
Prim-ministrul Ungariei este de acord cu această afirmație.
„În urma acestui diktat, două treimi din teritoriul țării și 63% din populația ei ne-au fost smulse. Astfel, unul din trei maghiari s-a trezit în afara granițelor noastre. Verdictul a fost, în mod evident, o condamnare la moarte”, a declarat premierul Viktor Orban pe 4 iunie 2020, la centenarul tratatului.
În 2010, la începutul mandatului de premier, el a declarat această zi una de sărbătoare națională..
În acea zi, transportul public din Budapesta s-a oprit pentru un minut, iar politicienii din întreaga țară au dezvelit statui, monumente și muzee.
Înfrângerea din Primul Război Mondial
Ungaria a fost de partea învinsă în Primul Război Mondial, iar aliații victorioși au impus condiții stricte, împărțind țara împreună cu teritoriile germane, austriece și otomane.
Sugestia Ungariei de a organiza referendumuri în zonele avute în vedere a fost respinsă în timpul negocierilor, iar țara nu a avut practic nicio influență asupra rezultatului.
În Trianon, Orban a descoperit un instrument valoros pentru a lupta în bătăliile politice și ideologice din prezent.
În discursurile sale, el portretizează adesea Ungaria ca fiind o victimă a puterilor occidentale - în trecut a fost Trianon, în prezent este vorba de Uniunea Europeană.
„Bruxellesul nu este primul care este cu ochii pe Ungaria”, a declarat premierul ungar pe 15 martie, zi în care se sărbătorește Ziua Maghiarilor de Pretutindeni.
Cu câteva luni mai devreme, Laszlo Kover, președintele Adunării Naționale, parlamentul unicameral al Ungariei, și un aliat apropiat al lui Orban, a făcut o comparație între guvernul de dinainte de Trianon și Comisia Europeană cu ocazia deschiderii Muzeului Trianon.
Comparând transferul de populație de la Trianon cu criza migranților din Uniunea Europeană, Kover a spus că recent a avut loc un „schimb planificat de populație deghizat în migrație ilegală”.
„[În 1920], noi, maghiarii, am fost atacați de puterile europene și de grupurile de interese din afara bazinului carpatic. Dar, în zilele noastre, puterile [străine] și grupurile de interese din afara continentului atacă și distrug Europa... Ce este asta, dacă nu este Europa mărșăluind spre propriul Trianon?”, a spus el.
Aproximativ 2 milioane de etnici maghiari trăiesc în țările din jurul Ungariei, în special în provincia autonomă Voivodina din Serbia, în regiunea Transilvania din România și în Transcarpatia, din vestul Ucrainei.
De la venirea la putere, în 2010, Orban a pledat pentru drepturile politice și culturale ale acestor etnici maghiari. În 2011, el le-a acordat etnicilor maghiari care trăiesc în fostele teritorii cetățenia, dreptul de vot, în 2012, și abonamente gratuite la tren, în 2024.
Relațiile cu vecinii
Acțiunile premierului populist au provocat uneori furia vecinilor Ungariei. Când Orban a purtat o eșarfă cu o imagine a Ungariei Mari la un meci de fotbal în 2022, atât Ucraina, cât și România și-au exprimat indignarea, în timp ce premierul de atunci al Slovaciei, Eduard Heger, i-a oferit omologului său ungar un nou șal.
Președintele rus Vladimir Putin, care are în Orban poate cel mai puternic aliat al său în Uniunea Europeană, a făcut aluzie la iredentismul maghiar în interviul său din februarie cu prezentatorul american Tucker Carlson.
În martie 2024, regiunea ucraineană Transcarpatia a apărut ca făcând parte din Ungaria pe o hartă prezentată de fostul președinte rus Dmitri Medvedev.
Majoritatea celor care urmăresc acțiunile din Ungaria sunt de acord, totuși, că este puțin probabil ca Orban să fie interesat de vreo idee serioasă de recucerire a acestor teritorii. În ciuda retoricii, Ungaria nu are nicio pretenție teritorială față de vecinii săi.
În loc de iredentism, guvernul a folosit spectrul Trianonului și problema etnicilor maghiari din străinătate ca pe o pârghie politică.
Orban s-a pronunțat împotriva aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, invocând drepturile celor aproximativ 90.000 de etnici maghiari din regiunea Transcarpatia de vest a Ucrainei.
De asemenea, premierul ungar s-a opus inițial pachetului de sprijin de 50 de miliarde de euro al UE pentru Ucraina și și-a exprimat sprijinul pentru planul lui Donald Trump, fostul președinte american și prezumtivul candidat prezidențial al Partidului Republican, de a reduce ajutorul financiar pentru Kiev.
Majoritatea analiștilor sunt de acord că este o poziție care nu are rădăcini ideologice, ci e vorba, mai degrabă, de oportunitate politică.
În condițiile în care Bruxellesul avea nevoie de sprijin unanim pentru Ucraina, Ungaria și-a folosit votul ca pe o pârghie pentru a obține concesii într-o problemă mai presantă: UE reține miliarde de euro alocate Ungariei din cauza îngrijorărilor legate de regresul democratic.
Educarea tinerilor
Turneul publicitar al istoricului Batar l-a dus pe acesta la „Casa apartenenței comune”, un centru comunitar din Csepel, un cartier din sudul capitalei maghiare, cunoscut pentru împrejurimile sale prietenoase cu familiile și pentru baza electorală de dreapta.
În ajunul conferinței despre cartea sa din februarie, participanții la o expoziție cu tema Trianon erau în majoritate pensionari.
„Este singura expoziție permanentă [despre tratat] din capitală”, a declarat cu mândrie Ildiko Bondor-Varga, directoarea centrului comunitar.
La această expoziție sunt prezentate artefacte din secolul XX, precum oglinzi și broderii, povești despre oamenii care au trăit acolo, precum și istoria conflictului care a precedat tratatul. „Cred într-un singur Dumnezeu, cred într-o singură națiune”, se poate citi pe o față de masă brodată. „Cred în învierea Ungariei. Amin.”
Expoziția se adresează elevilor, care o vizitează în cadrul unor cursuri conduse de Bondor-Varga.
„[Intenția noastră] este de a le oferi vizitatorilor cunoștințe [despre tratat]. Și vrem să subliniem faptul că, în ciuda faptului că unii maghiari trăiesc în afara granițelor, avem unitate”, a spus ea.
Expoziția rămâne apolitică, a mai declarat Bondor-Varga: „Personal, opinia mea este că acest subiect este politizat, deși nu ar trebui să fie”.
Câți maghiari mai știu despre Trianon
În timp ce mulți maghiari au sentimente puternice față de Trianon, mulți dintre ei nu par să știe prea multe despre el.
Potrivit unui sondaj de opinie din 2020, realizat de Academia Maghiară de Științe și de institutul de sondaje independent Soreco Research Kft, majoritatea maghiarilor (94%) au declarat că au considerat că tratatul a fost nedrept, iar 77% au considerat că țara nu este pregătită să treacă mai departe.
Cu toate acestea, doar 43% și-au amintit corect anul în care a fost semnat tratatul și doar 27% au știut ziua exactă (4 iunie).
Potrivit sondajului, peste jumătate dintre participanți au supraestimat mărimea teritoriilor și a populației pierdute de Ungaria, în timp ce mulți au întreținut teorii ale conspirației, inclusiv rolul masonilor.
Deși tratatul este comemorat în Ungaria, detaliile sunt adesea trecute cu vederea.
Potrivit lui Istvan Kopcsik, profesor de istorie pensionar care locuiește în Ungaria rurală, cărțile de istorie emise de stat, obligatorii în școlile publice, abordează Trianonul de două ori în decursul celor 12 ani de învățământ și nu oferă suficient context despre ceea ce a dus la semnarea tratatului.
„Cel puțin trecutul etnic din secolul al XIX-lea și participarea [Ungariei] la Primul Război Mondial ar trebui să fie prezentate în manualele școlare și în ghidurile profesorilor într-un mod mai proeminent”, spune Kopcsik.
Există o mulțime de informații false, care sunt „foarte populare atât printre elevi, cât și printre profesori”, chiar și în manuale, mai spune istoricul.
Există chiar și o comunitate „Bad Trianon Maps” pe Reddit, platforma de socializare populară printre tinerii maghiari.
Csongor Horvath, un student de 20 de ani din Budapesta, este moderatorul acestei comunități, unde postează despre hărțile care înfățișează Ungaria Mare și care sunt „stilizate, nepotrivite, de dimensiuni greșite sau pur și simplu catastrofale”.
„Există o hartă în [manualele de stat] care se presupune că se bazează pe recensământul din 2010”, a declarat Horvath pentru RFE/RL.
„Dar este exagerată chiar și în comparație cu recensământul din 1910 în ceea ce privește numărul de maghiari, ceea ce este înșelător pentru cei care aud despre Trianon doar la școală”, a mai spus studentul.
Horvath a spus că, în afară de câțiva oameni de dreapta, generația sa nu se gândește prea mult la Trianon.
Cu toate acestea, a adăugat el, sinceritatea este esențială: „Cererea de a [lua] aceste teritorii [înapoi] este complet nefezabilă și a fost de mult timp”.
Potrivit sondajului realizat în anul centenarului, peste 50 la sută dintre maghiari nu discută despre Tratatul de la Trianon cu familia sau prietenii. Doar 5 la sută au declarat că vorbesc des despre tratat.
„Trianon este una dintre cele mai mari traume istorice [ale noastre], iar regimurile politice abuzează adesea de acest lucru. Trebuie să predăm greșelile și să rezolvăm trauma. Și, cel mai important, să-i pregătim pe elevi pentru viitor”, a concluzionat Istvan Kopcsik, profesorul de istorie ieșit la pensie.
Acest articol a fost publicat inițial pe rferl.org.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
