Linkuri accesibilitate

AstraZeneca: Cât influențează renunțarea la vaccinare atingerea „țintei” de imunizare


Vaccinarea poate bate pasul pe loc în lipsa unei strategii de comunicare clare.
Vaccinarea poate bate pasul pe loc în lipsa unei strategii de comunicare clare.

Peste 400 de persoane care au făcut prima doză de vaccin AstraZeneca nu s-au prezentat luni, 12 aprilie, la rapel.

Datele oficiale de la Comitetul Național de Coordonare a Campaniei de Vaccinare (CNCAV) arată că în prima zi când a început vaccinarea cu AstraZeneca - pe 15 februarie - 6.812 de persoane au primit prima doză de vaccin. Pe 12 aprilie, la 56 de zile distanță – numai 6.406 persoane s-au prezentat pentru a doua doză din acest vaccin.

Reprezentanții CNCAV spun totuși că, din datele lor, doar 13 persoane nu s-au prezentat la rapelul cu AstraZeneca din motive variate. „95% dintre cei care au făcut prima doză cu AstraZeneca s-au prezentat la rapel”, transmite CNCAV pentru Europa Liberă.

Însă, situația vaccinării cu AstraZeneca arată o scădere la jumătate a cererii și pentru prima doză. În ultima săptămână numărul doritorilor a scăzut în fiecare zi.

Situația vaccinărilor cu prima doză din vaccinul AstraZeneca:

  • 05 aprilie 2021 - 3.975 oameni vaccinați cu prima doză
  • 06 aprilie 2021 - 3.433 oameni vaccinați cu prima doză
  • 07 aprilie 2021 -2.563 oameni vaccinați cu prima doză
  • 08 aprilie 2021 - 2.457 oameni vaccinați cu prima doză
  • 09 aprilie 2021 - 2.495 oameni vaccinați cu prima doză
  • 11 aprilie 2021 - 2.139 oameni vaccinați cu prima doză
  • 12 aprilie 2021 - 1.613 oameni vaccinați cu prima doză

În total, în ultima lună, 220.114 de persoane au anulat programarea pentru AstraZeneca, iar peste 90.000 nu s-au mai prezentat fără să anunțe.

Cu toate acestea, există centre din Capitală cu vaccin AstraZeneca unde sunt liste de așteptare pentru acest vaccin, în timp de peste 66.000 de mii de doze sunt nefolosite în toată țara.

Oamenii care vor să se vaccineze în București cu AstraZeneca sunt pe liste de așteptare.
Oamenii care vor să se vaccineze în București cu AstraZeneca sunt pe liste de așteptare.

CNCAV evită să răspundă de ce nu sunt aduse dozele de vaccin din centrele unde stau nefolosite în cele în care există liste de așteptare pentru acest vaccin. De exemplu, în Teleorman, sunt trei centre cu fluxuri de vaccin AstraZeneca care stau nefolosite: la Botoroga, la Talpa și la Olteni.

În Teleorman, sunt zeci de locuri libere pentru vaccinul de la AstraZeneca.
În Teleorman, sunt zeci de locuri libere pentru vaccinul de la AstraZeneca.
În județul Ilfov, sunt centre cu liste de așteptare pentru AstraZeneca, dar sunt și centre unde sunt locuri libere - cum e, de exemplu, orașul Măgurele.
În județul Ilfov, sunt centre cu liste de așteptare pentru AstraZeneca, dar sunt și centre unde sunt locuri libere - cum e, de exemplu, orașul Măgurele.

Se alocă suficiente doze. S-au mai suplimentat în București începând de astăzi încă 8 fluxuri cu vaccin AstraZeneca. La nivel national, au fost deschise 30 de fluxuri noi deschise acolo unde erau liste de așteptare”, arată Valeriu Gheorghiță.

Pentru Răzvan Cherecheș, specialist în politici de sănătate publică de la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj-Napoca, strategia CNCAV pentru vaccinare pare să nu fie dinamică, așa cum ar trebui să fie o strategie.

Nu există o adaptare dinamică la zonele unde există interes.
Răzvan Cherecheș

Niciun moment CNCAV-ul nu ne-a dat de înțeles că există un plan dinamic, mai degrabă e o alocare administrativă prestabilită. Nu există o adaptare dinamică la zonele unde există interes. Din exterior, proiecția mea e că sistemul e organizat de așa natură ca să răspundă nevoilor funcționarilor din sistem. Dacă e organizat să răspundă nevoilor cetățenilor, atunci ajustezi când sunt locuri libere și schimbi de la o zi la alta, pentru că discutăm despre planificare și stocurile pot fi alocate dintr-o zonă în altă zonă, mai ales că periodicitatea de distribuție de la centrele zonale e foarte mare. Dar asta ar însemna ca un volum suplimentar de muncă al angajaților CNCAV, susține Răzvan Cherecheș.

Atingem ținta de 10 milioane de persoane vaccinate fără AstraZeneca?

În aceste condiții, în care sute de mii se doze de vaccin sunt nefolosite, în ce măsură mai este plauzibilă ținta propusă de Guvern de a vaccina 10 milioane de persoane până la 1 septembrie? Și în ce măsură influențează nefolosirea dozelor de la AstraZeneca ținta de vaccinare?

Nu influențează atingerea obiectivului propus. Sunt suficiente doze de la restul companiilor producătoare – Pfizer, Moderna, Johnson&Johnson”, susține Valeriu Gheorghiță.

Răzvan Cherecheș spune că ținta de 10 milioane de oameni vaccinați la 1 septemebrie nu era posibilă nici dacă oamenii nu renunțau la vaccinarea cu AstraZeneca.

Din ianuarie când au anunțat, eu nu am crezut că e posibil să ajungem la 10 milioane de vaccinați în septembrie. Mi s-a părut o proiecție ultra optimistă. E posibil să ajungem la acest număr undeva în iarna lui 2021 - primăvara lui 2022”, spune Răzvan Cherecheș.

Duminică seară, Valeriu Gheorghiţă, a declarat la Digi24 că dozele din vaccinul AstraZeneca vor fi înlocuite cu unele de la vaccinul de la Johnson& Johnson, în condițiile în care în centrele cu vaccin de la AstraZeneca ritmul de vaccinare a scăzut.

Cine va plăti pentru dozele de AstraZeneca cu care România va rămâne pe stoc din lipsa cererii?

Nu am aceste informații. Nu știu ce este prevăzut în contractul Comisiei Europene cu companiile producătoare. Este cu siguranță o problemă cu care se confruntă toate țările europene. Peste tot există această reticență. Mă aștept să există un mecanism comun la nivel european”, a spus Valeriu Gheorghiță întrebat de Europa Liberă.

Cert este că pe pe lângă cele 1.320.400 de doze produse de compania farmaceutică AstraZeneca primate până acum de România, marți – 13 aprilie, alte 57.600 doze de vaccin AstraZeneca vor ajunge la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”. Datele oficiale arată că din 15 februarie până în prezent, 402.534 de persoane au fost imunizate cu acest tip de vaccin.

Chiar dacă la nivel european, au apărut mai multe cazuri foarte rare de tromboze, iar mai multe țări au suspendat temporar vaccinarea cu AstraZeneca, România nu a suspendat nicio zi vaccinarea cu acest tip de vaccin, dar nici nu a comunicat mai bine pe această team, spune Răzvan Cherecheș.

Pentru o persoană nevaccinată riscul ca săptămâna viitoare să se infecteze și să moară e de 200 de ori mai mare decât riscul să moară din reacția adversă extrem de rară de la vaccinul AstraZeneca.
Răzvan Cherecheș

Renunțarea la vaccinul AstraZeneca e o greșeală din punctul meu de vedere. Ar fi o decizie pur politică. Dacă ne uităm la risc, pentru că în ultimă instanță totul e despre risc, oamenii au renunțat din cauză că nu au toate informațiile și Ministerul Sănătății a permis ca toate campaniile contra vaccinurilor să circule și nu a susținut o campanie prin care să informeze populația despre riscurile care există în mod real. 'Riscul de tromboză în cazul în care ai fost vaccinat cu AstraZeneca este de 0,00065%', extraordinar de mic'', arată Răzvan Cherecheș.

Specialistul în politici de sănătate publică susține că de acum ceea ce va conta în campania de vaccinare va fi modul de comunicare al autorităților.

Pentru o persoană nevaccinată riscul ca săptămâna viitoare să se infecteze și să moară e de 200 de ori mai mare decât riscul să moară din reacția adversă extrem de rară de la vaccinul AstraZeneca. Astea sunt informații pe care Ministerul Sănătății ar fi trebuit să le dea cetățenilor în mod continuu. Ce se întâmplă acum e că începem să ne apropiem de finalul momentului de inițiere a vaccinării, iar din acest moment ce va face diferența este legat de încrederea populației, care depinde în proporție covârșitoare de eforturile de comunicare și de informațiile care sunt disponibile. Dar noi nu avem un plan de comunicare, nu există o campanie de comunicare”, mai spune Răzvan Cherecheș.

Ținta de 10 milioane de români vaccinați, devansată cu 2 luni

Premierul Florin Cîțu a declarat zilele trecut că ținta de 10 milioane de români vaccinați ar putea fi atinsă mai devreme de septembrie, adică în august, cu o lună mai devreme față de cum estimaseră inițial autoritățile.

„În luna aprilie vom avea în plus 4,5 milioane de doze de vaccin, vom crește capacitatea de a vaccina la 100.000 de persoane zilnic, față de planul inițial, vom putea vorbi de o vaccinare a 10 milioane de cetățeni în luna august, în loc de luna septembrie. Totul depinde de noi, să mergem să ne vaccinăm”, spunea Florin Cîțu pe 29 martie.

Datele privind atingerea obiectivului s-au schimbat relativ repede pentru premierul Cîțu. Pe 9 aprilie, ținta de 10 milioane de români vaccinați a fost pusă la 1 august, moment în care poate fi luată în considerare renunțarea la masca de protecție.

Obiectivul meu și al Guvernului pe care îl conduc rămâne vaccinarea cât mai rapidă a 10 milioane de români. Pentru asta avem două ținte: până la 1 iunie imunizarea a 5 milioane de persoane; până la 1 august imunizarea a 10 milioane de persoane”, a declarat premierul pe 9 aprilie.

PSD-ul cere demisia lui Cîțu dacă ținta de vaccinare nu va fi atinsă

Devansarea datei la care 10 milioane de români vor fi vaccinați a fost taxată de opoziție. Partidul Social Democrat a scris într-o postare pe Facebook că ținta de 10,4 milioane de persoane vaccinate „se transformă treptat într-o misiune imposibilă” și propune ca premierul Florin Cîțu să își depună demisia în alb care să se activeze dacă va rata aceasta țintă.

Ținta de 10,4 de milioane de persoane imunizate se transformă treptat într-o misiune imposibilă, ceea ce înseamnă o prelungire la nesfârșit a obligațiilor impuse populației. Suferă toată lumea din cauza unor incompetenți! Este numai și numai vina lor! Premierul Cîțu trebuie să își depună demisia în alb care să se activeze dacă va rata ținta de vaccinare, pentru că el este în fruntea acestui Guvern marcat de scandaluri, confuzie și incompetență!”, susține PSD într-o postare pe Facebook.

  • 16x9 Image

    Andreea Ofițeru

    Andreea Ofițeru s-a alăturat echipei Europa Liberă România în ianuarie 2021, ca Senior Correspondent. Lucrează în presă din 2001, iar primele articole le-a publicat în România Liberă. Aici a scris pe teme legate de protecția copiilor, educație, mediu și social. De-a lungul timpului, a mai lucrat în redacțiile Adevărul, Digi24, Gândul, HotNews.ro, unde a documentat subiecte legate de învățământul din România și de actualitate. 

    A scris știri, interviuri, reportaje și anchete. A participat la mai multe proiecte printre care și conceperea primului supliment dedicat exclusiv subiectelor despre școală: Educație&Școală.  

    A fost bursieră Voice Of America/Washington DC, într-un program dedicat jurnaliștilor din Europa de Est.

XS
SM
MD
LG