Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, va fi decorat de liderul separatist sârbo-bosniac, în timpul unei vizite controversate a liderului maghiar în Bosnia-Herțegovina.
Liderul separatist Milorad Dodik i-a acordat și președintelui rus Vladimir Putin aceeași distincție anul trecut. Dodik conduce Republica Srpska, dominată de sârbi, una dintre cele două regiuni autonome care alcătuiesc Bosnia-Herțegovina.
Liderul sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, a fost sancționat de Statele Unite și Marea Britanie pentru eforturile sale de a submina acordurile de pace de la Dayton, care au pus capăt războiului sângeros în care țara din Balcani a fost implicată în anii 1990.
Viktor Orbán este unul dintre aliații cheie ai lui Milorad Dodik și unul dintre puținii politicieni din state membre UE și NATO dispuși să se întâlnească cu el, scrie RFE/RL.
Cu o zi înainte, premierul maghiar s-a întâlnit cu alți oficiali bosniaci, inclusiv cu președinta Consiliului de Miniștri.
Vizita premierului maghiar vine după ce UE a decis luna trecută să deschidă discuții cu Bosnia-Herțegovina privind aderarea la bloc, dar au declarat că urmează „o muncă grea” pentru a avansa în procesul de aderare.
În același timp, Dodik a intrat recent în conflict direct cu Înaltul Reprezentant, Christian Schmidt, care a cerut Bosniei și Herțegovinei să schimbe legile electorale care să permită alegeri libere și să prevină fraudarea voturilor.
Liderul separatist sârbo-bosniac Milorad Dodik a respins cererile Înaltului Reprezentant și a amenințat că sârbii separatiști vor bloca activitatea guvernului național dacă legile impuse de Christian Schmidt nu vor fi anulate și ambasadorii occidentali nu vor fi expulzați din țară.
Oficialii sârbi bosniaci nu îl recunosc pe Schmidt ca Înalt Reprezentant pentru Bosnia și Herțegovina. Ei au avertizat că nu vor accepta decizia sa și vor adopta în schimb propria lor lege electorală.
În conformitate cu acordurile de pace de la Dayton, care au pus capăt războiului țării balcanice în anii 1990, care a ucis aproximativ 100.000 de oameni, Bosnia a fost împărțită în două regiuni autonome - Republica Srpska dominată de sârbi și Federația împărțită de bosniaci și croați.
Tot atunci, în temeiul acordului, a fost înființat Biroul Înaltului Reprezentant. Misiunea Înaltului Reprezentant e de a se asigura că Bosnia-Herțegovina evoluează către o democrație pașnică și viabilă cu scopul final de integrare în instituțiile euro-atlantice. Înaltul Reprezentant are puterea de a impune legi sau de a demite oficiali considerați că obstrucționează procesul de pace.
Mai mult, Republica Srpska continuă cu controversatul său proiect de lege privind așa-zișii „agenți străini”, făcută după model rusesc.
Legea urmărește să limiteze activitatea organizațiilor nonprofit finanțate din străinătate în entitatea sârbă din Bosnia-Herțegovina.
Oficiul Înaltului Reprezentant a cerut retragerea proiectului de lege din calendarul parlamentului, precizând că scopul său este să subjuge societatea civilă.
Bosnia a primit statutul de candidat la UE în 2022 iar în martie Uniunea Europeană a aprobat începerea negocierilor de aderare a țării la blocul comunitar.
Procesul este unul îndelungat, au atras atenția oficialii europeni. Țara trebuie să facă reforme pentru a se alinia cu legile și standardele europene și pentru a demonstra că instituțiile și economia respectă normele democratice.
Bosnia-Herțegovina este una dintre cele mai fragile state balcanice, arată evaluările experților, care vorbesc despre tensiunile etnice persistente după încheierea războiului interetnic din 1992-95, care a ucis peste 100.000 de oameni.
