Zeci de studenți au fost ridicați de pe stradă și urcați în dube în Minsk, după izbucnirea de noi proteste în capitala Belarusului împotriva președintelui Aleksandr Lukașenka.
UPDATE: Un reprezentant al poliției a afirmat pentru agenția Interfax că 25 de studenți au fost eliberați, în timp ce alți 9 rămân în custodia forțelor de ordine.
Două manifestații neautorizate - organizate separat de studenții de la Universitatea de Stat din Minsk și de grupuri de femei - au avut loc sâmbătă în al patrulea weekend de la realegerea contestată a lui Lukașenka pentru un al șaselea mandat în fruntea statului.
Îmbrăcați în steaguri alb-roșii care au devenit un simbol al opoziției față de Lukașenka, studenții au demonstrat în mai multe locuri din Minsk, printre care Piața Jakub Kolas și Karl Marx din centrul capitalei.
După-amiază, mii de femei au început un marș lângă Bulevardul Independenței. Unele informații de la fața locului estimează mulțimea la 10.000 de participanți.
Între timp, principalul reprezentant al Svetlanei Țihanovskaia, Olga Kovalkova a fugit în Polonia, afirmând că a fost forțată de autorități să părăsească țara. Kovalkova a fost condamnată pe 25 august la zece zile de închisoare.
Lukașenka, care a conduc cu o mână forte Belarusul pentru 26 de ani, a fost declarat câștigătorul scrutinului din 9 august, care este însă văzut ca unul viciat.
Zeci de mii de persoane au ieșit de atunci pe străzile principalelor orașe din țară pentru a protesta împotriva rezultatului, cerând demisia lui Lukașenka și organizarea de noi alegeri libere.
Mare parte din Europa, precum și Statele Unite și alte state, au refuzat să recunoască alegerile și au criticat represiunea asupra protestatarilor și a opoziției și dinainte și de după alegeri.
Într-un comunicat din 1 septembrie, experții ONU pentru drepturile omului au transmis că au strâns 450 de cazuri documentate de folosire a torturii și de rele tratamente asupra protestatarilor arestați după alegeri.
Poziția Bisericii
În criza de după alegeri, Biserica Catolică din Belarus a luat partea protestatarilor care cer schimbare. În schimb, Biserica Ortodoxă, reprezentanta religiei predominante în Belarus și apropiată de Rusia, în mare parte a păstrat tăcerea, ba chiar cu unele sancțiuni pentru clericii care au avut și cele mai blânde critici.
„În timpul actualei crize, Biserica Catolică a fost mai vocală decât cea Ortodoxă pentru că și-a păstrat neutralitatea politică, precum și principiile religioase și morale. Preoții catolici au condamnat violența și au oferit sprijin spiritual pentru poporul din Belarus", arată Hanna Baraban, un jurnalist și analist politic belarus.
Chiar dacă acțiunile sale au transformat-o într-un inamic al guvernului, Biserica Catolică a crescut în statut în rândul oamenilor de rând, devenind „un compas moral pentru mulți", afirmă Baraban.
În vârf se află arhiepiscopul Tadeusz Kondrusiewicz care a plătit prețul pentru că s-a exprimat public. La mijlocul lui august, arhiepiscopul a cerut autorităților belaruse să pună stop violențelor, afirmând că vărsarea de sânge de pe străzile țării, precum și bătăile și alte abuzuri aplicate protestatarilor, sunt „un mare păcat pe conștiința celor care au dat ordine criminale și au comis violențe".
Când se întorcea în Belarus din Polonia, prelatul în vârstă de 74 de ani - care a titlul oficial de Arhiepiscop de Minsk și Mohilev - a fost blocat de poliția de frontieră.
În prima ieșire publică pe această temă, Aleksandr Lukașenka a arătat că Kondrusiewicz a fost pus pe lista celor interziși pentru că „a amestecat biserica cu politica" și „a primit sarcini din Polonia".
Lukașenka și-a acuzat vecinul de la vest, Polonia, că a stârnit probleme în Belarus, în timp ce acuză și NATO că detașează trupe la graniță, o afirmație respinsă de către alianță.
Facebook Forum