De ce acum? Premierul Ciucă dă afară șefii din finanțele publice. Execuția bugetară arată cât de gravă e situația economică

Schimbările au venit la câteva ore după ce Ministerul de Finanțe a anunțat că deficitul bugetar pe primele patru luni e de aproape 30 de miliarde de lei. Cu alte cuvinte, gaura din buget se adâncește.

În plină criză economică, socială și politică, principalii furnizori de bani la buget sunt puși pe lista rușinii, a principalilor vinovați pentru situația grea în care se află bugetul statului, chiar de premierul Ciucă.

„Avem nevoie de un sistem de colectare mai eficient, prin care bugetul să aibă resursele necesare politicilor publice așteptate de cetățeni”, a explicat premierul mutările surpriză ale unor oameni importanți pentru finanțele țării.

Acesta i-a acuzat, indirect, pe cei trei de lipsă de perfomanță.

„Creșterea economică pe care am obținut-o trebuie să fie resimțită de oameni, iar pentru a reuși acest lucru, instituțiile statului trebuie să fie mai performante. După un an în care PIB-ul țării a crescut cu 49 miliarde de euro, trebuie să regăsim aceeași dinamică și în încasările de la buget”, a mai adăugat Ciucă.

Premierul a promis că prin colectarea corectă a veniturilor la buget și exploatarea resurselor naturale, „România va intra într-o nouă etapă de modernizare, în beneficiul tuturor cetățenilor săi.”

Analistul economic Bogdan Glăvan crede, însă, că prin mișcarea premierului de înlocuire a unor oameni cheie nu se va întâmpla o minune, peste noapte.

„Chiar dacă un om e ineficient, înlocuirea lui nu schimbă situația instituției pe termen scurt. Situația finanțelor publice este rezultatul unor factori tectonici, de amploare”, a explicat analistul pentru Europa Liberă. Acesta a adăugat că nu crede că înlocuitorii lor vor mai schimba ceva în acest an.

Dincolo de aspectele economice, întrebarea de pe buzele multora este de ce au venit aceste demiteri acum, înainte de așa-zisa rotativă guvernamentală, când oricum șefii marilor agenții din subordinea statului urmau să fie schimbați în funcție de algoritm.

Pentru analistul Adrian Zăbavă poate fi un semn că rotirea de la Guvern întârzie.

„Cât privește rotativa, probabil că putem spune cu siguranță că nu se întâmplă pe termen scurt pentru că într-adevăr nu ar fi avut sens aceste demiteri, dacă se întâmpla zilele viitoare. Dar nu-i o garanție că rotativa nu se va mai întâmpla deloc”, explică acesta.

Valeriu Turcan, fost consilier prezidențial, descrie situația ca pe un „moment de decont politic.”

„Lucian Heiuș este un specialist recunoscut in domeniul fiscal, iar demisia lui vine probabil ca urmare a refuzului de a fi făcut vinovat pentru slaba colectare”, spune Turcan. „ANAF colectează insuficient, dar nu înțeleg de ce a fost descoperită problema tocmai acum, atât de târziu.”

„Singura soluție pentru a creste colectarea este digitalizarea cat mai rapida a sistemului fiscal, orice altceva este discurs demagogic.”

Șeful ANAF, dare de seamă după demisie, cu atacuri la oamenii PSD-ului

Lucian Heiuș, om de bază al liberalilor, aflat la cârma ANAF din 2022, a anunțat ieri, 29 mai, că și-a înaintat demisia. Nu a dat o explicație pentru decizia sa, dar a publicat o serie de cifre din activitatea instituției.

„În 2022, am reușit să colectăm la buget 353,3 miliarde lei, cu 58 miliarde mai mult față de anul precedent, și să rambursăm TVA în valoare de 27,99 miliarde lei, față de anul anterior când s-au rambursat doar 24,34 miliarde Lei”, a arătat Heiuș care sunt rezultatele ANAF sub conducerea sa.

El a vorbit în postare sa nu doar despre realizări, ci și despre problemele în colectarea taxelor și impozitelor, care e în deficit cu 9 miliarde de lei.

Șeful ANAF, Lucian Heiuș, și-a anunțat demisia cu o zi înainte ca alți șefi ai unor instituții din cadrul Ministerului Finanțelor să fie demiși. El a dezvăluit o colectare cu nouă miliarde în minus față de prognozele din legea bugetului pe 2023.

Lucian Heiuș a indicat și vinovatul, unul dintre oamenii PSD, fost ministru de Finanțe și director la Direcția de Administrarea a Marilor Contribuabili de pe vremea lui Teodorovici, Ionuț Mișa. Aproape 8,5 miliarde de lei din diferența de încasat provin de la direcția condusă de omul PSD, susține liberalul Heiuș.

Potrivit surselor HotNews.ro, Nicolae Ciucă i-ar fi spus lui Lucian Heiuș că i se va reproșa public slaba colectare a ANAF pentru bugetul statului. În replică, Heiuș i-ar fi spus premierului că nu are nicio vină că ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, de la PSD, a făcut bugetul de stat „din pix, cu cifre umflate”.

Ministrul de Finanțe a anunțat și cine îi va lua locul lui Heiuș, ca interimar. Vicepreședintele ANAF, Nicoleta Cârciumaru.

Adrian Câciu a comentat și datele prezentate de Heiuș - cele 8,9 miliarde de lei, diferența de colectare - spunând că erau bani necesari României. Și plusează pe ideea că sistemul de strângere a dărilor trebuie eficientizat.

„Eficiența sistemului de colectare trebuie să crească pentru că oamenii așteaptă de la noi resursele necesare implementării unor politici publice care să contribuie la creșterea calității vieții lor”, a declarat Adrian Câciu.

La Vămi, omul PSD e șef de doi ani

În noiembrie 2021, se înființează prin lege Agenția Vamală Română (AVR), tocmai cu scopul de a crește încasările la buget din această activitate și a degreva ANAF-ul.

Sef al instituției este numit Bogdan Lari Mihei, om al PSD, cu legături cu Liviu Dragnea. În mandatul Vioricăi Dăncilă a trecut și pe la ANAF ca vicepreședinte, apoi pe la Vama Otopeni.

Din informațiile obținute de jurnaliștii Europa Liberă de la Ministerul Finanțelor, AVR ar fi colectat, în primele patru luni ale anului 2023, 5,4 miliarde de lei, cu 800 de milioane de lei mai puțin (87,0%) față de aceeași perioadă din 2022.

Anunțul privind demiterea lui Bogdan Mihei a venit marți, printr-o postare pe pagina de Facebook a Guvernului României.

Alături de Mihei, premierul l-a mai demis marți și pe Sorin Călin Gal, director al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale din decembrie 2021.

Sorin Gal a fost consilier local la Oradea din partea PSD între anii 2012 - 2013 și este angajat la ANRM din 2014.

Gaura din buget, greșeală sau proastă colectare?

Primele date despre o gaură în bugetul pe 2023 au apărut la începutul lunii aprilie, când premierul Ciucă a anunțat un deficit de 20 de miliarde de lei.

El a dat vina pe marii contribuabili care nu și-ar fi plătit dările către stat.

Europa Liberă a demontat acestă declarație a premierului și a arătat că, de fapt, marii datornici sunt tot firme ale statului, iar arieratele sunt multe istorice și imposibil de recuperat.

Adrian Câciu, ministrul de Finanțe (dreapta) este acuzat de mai multe voci din domeniul economic că ar fi întocmit un buget în care a supradimensionat valoarea posibilelor venituri.

Ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, a venit cu lămuriri la scurt timp și a declarat că nu e vorba de o gaură în buget, ci doar de o încetinire a colectării.

Astfel, a aruncat pisica în curtea instituțiilor cu rol în colectare pentru a se spăla de acuzațiile că a întocmit greșit bugetul.

„Economia nu evoluează întotdeauna liniar şi este evident că trebuie să te adaptezi [...] Gaura la bugetul de stat nu este în niciun caz de 20 de miliarde, încetinirea veniturilor sau a colectării veniturilor se cifrează undeva la cifra de 4,7 miliarde lei faţă de programat”, explica ministrul de Finanțe, în fața Parlamentului.

Unul dintre cei care au spus cu subiect și predicat că estimările Guvernului privind veniturile pe 2023 au fost eronate, a fost chiar Lucian Heiuș.

„Când s-a făcut bugetul pe 2023 s-au luat în calcul veniturile realizate anul trecut de 353,5 miliarde lei, s-a mers pe creștere de 14% și s-a ajuns la 404 miliarde venituri fiscale care sunt stabilite prin legea bugetului. Greu de crezut că poți să faci creștere de 14% a veniturilor fiscale de la un an la altul, în condițiile în care indicele prețurilor de consum ar trebui să ajungă undeva la 10,5% anul acesta”, a spus fostul șeful ANAF, la o dezbatere cu economiști și profesori universitari, la începutul lui aprilie, citat de Hotnews.ro.

Unii analiști confirmă această ipoteză: „Problemele au plecat de la bugetul nerealist al ministrului de Finanțe”, ne spune economistul Cristian Păun, care vorbește despre „cheltuieli uriașe ale aparatului de stat”

Situația este mult mai gravă

Cu câteva ore înainte de prima demisie, cea a lui Lucian Heiuș, Ministerul de Finanțe a publicat execuția bugetară pe primele patru luni din 2023. Iar situația este mai gravă decât părea la sfârșitul lui martie.

Deficitul bugetar a crescut la 27,25 miliarde de lei. Adică statul a cheltuit mai mult cu această sumă decât a încasat. Ceea ce înseamnă un deficit pe PIB de 1,72%, mai mare decât în primul trimestru - când era de 1,42%. Și mult mai mare decât cel din aceeași perioadă din 2022 când a fost de 1,23% din PIB.

Ministerul a venit și cu explicații. Deficitul a crescut din cauza investițiilor, a subvențiilor acordate la energie și gaze, decontările mari de bunuri și servicii medicale. Dar și din cauza ritmului slab de încasare a veniturilor și a influenței implementării etapei a doua din Programul Sprijin pentru România.

Veniturile statului în primele patru luni au fost de 158,41 miliarde de lei, cu 9,7% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Au fost încasări mai mari față de anul trecut la toate capitolele bugetare, mai puțin cele din venituri nefiscale.

La capitolul cheltuieli, creșterea față de aceeași perioadă a anului trecut este mult mai mare, de 15,6%, de unde și deficitul bugetar uriaș. Cea mai mare creștere procentuală a cheltuielilor este la capitolul subvenții, acolo unde se regăsește schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale.

În opinia profesorului Cristian Păun situația economică este atât de gravă că nicio schimbare la vârful finanțelor nu mai poate salva ceva. Demiterea celor trei poate fi, în opinia sa, un semn că PNL se pregătește să păstreze Ministerul de Finanțe și după rotativă.

„Anul acesta este pierdut din punct de vedere financiar. România nu va ieși din procedura de deficit bugetar excesiv nici anul acesta, și nici la anul, când va fi an electoral”, susține profesorul Cristian Păun.