Discursul lui Putin în 2024: amenințări cu arma nucleară pentru Occident, promisiuni faraonice pentru ruși. Ce nu a spus?

Președintele rus a ținut cel de-al doilea discurs de la declanșarea războiului împotriva Ucrainei, care a intrat în al treilea an. În 2022, Putin a sărit peste acest moment.

În 2024, el a avut un discurs care nu a adus mai nimic nou în raport cu cel de anul trecut.

Un discurs pentru urechile Vestului, în special pentru cele ale Americii, dar și pentru ruși, pe care i-a glorificat în repetate rânduri, căci ei - spune Putin - susțin în majoritate războiul și se sacrifică pentru „Mama Rusie”.

A reluat aceleași teme cunoscute: Occidentul este forța agresivă și destabilizatoare, care vrea să vadă Rusia „pe moarte”, dar a „calculat greșit” din cauza hotărârii și, mai ales, a unității poporului rus.

Iar Rusia nu face decât să-și apere interesele legitime și valorile tradiționale, susține Putin.

Video de mai jos: discursul susținut de Vladimir Putin la începutul invaziei pe care a ordonat-o în Ucraina.

Amenințarea nucleară, la ordinea zilei

Sunt lucruri pe care le știm din anii trecuți, spune pentru Europa Liberă profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu.

„Nu sunt teme noi, este o reluare a unor teme vechi, cunoscute, sunt vechile clișee ideologice, revizioniste, vechile distorsionări: «NATO se pregătea să atace Rusia», «Statele Unite sunt vinovate pentru distrugerea ordinii de securitate europeană». Lucruri pe care le știm din anii trecuți”, spune profesorul Valentin Naumescu.

Putin a avertizat că orice desfășurare a trupelor occidentale în Ucraina ar avea consecințe „tragice”, în sensul că ar putea provoca un război nuclear.

A fost o referire la declarațiile președintelui francez, Emmanuel Macron care în urmă cu câteva zile a deschis ușa trimiterii trupelor terestre europene în Ucraina.

Aserțiunile lui Macron au determinat alte țări occidentale, inclusiv Germania și Marea Britanie, să spună că nu au astfel de planuri, deși premierul estonian, Kaja Kallas, a părut că îl susține pe Macron, spunând că liderii ar trebui să discute toate opțiunile pentru a ajuta Ucraina.

„[Națiunile occidentale] trebuie să înțeleagă că avem și noi arme care pot lovi țintele de pe teritoriul lor. Toate acestea sunt foarte periculoase, deoarece ar putea declanșa, de fapt, utilizarea armelor nucleare și distrugerea civilizației. Nu înțeleg ei asta?”, a spus Putin.

Liderul de la Kremlin a subliniat că forțele nucleare ale Rusiei sunt „pe deplin pregătite” și că armata a desfășurat noi arme puternice, unele dintre ele testate chiar pe câmpul de luptă din Ucraina.

„Forțele noastre strategice sunt pregătite pentru luptă. Sistemele Kinjal sunt folosite pentru a lovi ținte importante. De asemenea, a fost folosit și complexul Zircon. Testele cu Burevestnik, Poseidon sunt pe cale să se încheie. Vom demonstra capacitatea rachetelor Sarmat de a îndeplini misiunile lor de luptă”, a anunțat Putin.

„Ei cred că acesta este un fel de joc. Sunt orbiți de propriul lor complex de superioritate”, a spus el.

Miza: descurajarea Occidentului

Nici aceste afirmații nu sunt noi. De-a lungul ultimilor doi ani, de la Kremlin au venit nenumărate amenințări cu războiul nuclear.

Chiar recent vicepreședintele Consiliului de Securitate, Dmitri Medvedev, a amenințat că Rusia își va folosit „întregul arsenal nucler împotriva Kievului, Berlinului, Londrei și Washingtonului și împotriva tuturor celorlalte locuri istorice frumoase care au fost incluse de mult ca ținte ale triadei noastre nucleare”.

Medvedev s-a referit la triada rachetelor balistice intercontinentale, rachetelor balistice lansate de submarin și bombardiere strategice cu arme nucleare.

Profesorul Valentin Naumescu este de părere că astfel de declarații belicoase sunt făcute pentru a impresiona opinia publică occidentală, în special curentul pacifist.

„Rusia ar avea extrem de mult de pierdut pe plan global dacă ar folosi arma nucleară, nu ar mai beneficia nici de sprijinul Chinei sau al altor state din Sudul Global cu care mai face afaceri. Și-ar înrăutăți foarte mult situația fără să câștige militar mare lucru. Un astfel de calcul, sunt convins, că este făcut și la Kremlin”, afirmă profesorul Naumescu.

„Mizează pe impresionarea opiniei publice occidentale. Este cunoscută în relații internaționale sintagma a escalada pentru a dezescalada, în ideea de a descuraja Occidentul”, completează el.

Pe de altă parte, Putin a descris ca „prostii” avertismentele occidentale potrivit cărora Rusia ar putea ataca Europa.

Atac la adresa Americii

Vladimir Putin a criticat direct Statele Unite ale Americii, despre care a spus că „au distrus securitatea europeană”.

Liderul de la Kremlin mai spune însă că Rusia e deschisă la discuții cu Washingtonul pentru stabilitate strategică, cu toate că SUA ar încerca să provoace o înfrângere strategică Rusiei.

Putin a negat și informațiile potrivit cărora Rusia ar dezvolta o armă nucleară spațială, despre care a spus că sunt „fără fundament”.

„Înainte de alegerile din SUA, ei vor doar să le arate cetățenilor lor, precum și altora, că ei continuă să conducă lumea. Nu va funcționa”, a declarat Vladimir Putin.

Scopul lui Putin a rămas același ca la începutul războiului

Putin a părut mai sigur pe el decât în alte discursuri, iar asta din cauza faptului că Ucraina traversează un moment foarte greu în acest război.

Poziția sa este susținută de succesele recente ale Rusiei pe câmpul de luptă.

După capturarea orașului strategic Avdiivka din nord-estul Ucrainei la începutul acestei luni, trupele rusești au capturat alte câteva sate în ultimele zile.

Situația dificilă a Ucrainei se datorează întârzierilor cu privire la ultimul pachet de ajutorul militar al SUA și, parțial, al UE, ceea ce a ridicat starea de spirit la Moscova.

Liderul de la Kremlin nu vede niciun fel de pericol să piardă războiul, iar asta îi dă siguranța să afirme că Rusia va face „totul pentru a-și atinge toate obiectivele”.

Obiective care nu s-au schimbat de la începutul invaziei și până acum: așa-zisa „denazificare” a Ucrainei și „eliberarea de noi teritorii”.

Apel către elită

Discursul lui Putin a fost plin de angajamente de cheltuieli astronomice de-a lungul vieții Rusiei - de la construcția de drumuri și știință până la construcția de arme.

Cheltuielile Rusiei pentru apărare în 2024, estima Bloomberg cu câteva luni în urmă, s-ar ridica la 6% din PIB - aproximativ 110 miliarde de dolari.

În 2023, cheltuielile pentru apărare în Rusia la jumătate - 3,9% din PIB, iar în 2021 au fost de 2,7%.

Principalul public al discursului lui Putin este armata de oficiali de la Kremlin, liderii marilor corporații, parlamentari și șefi ai regiunilor ruse.

Putin are nevoie de loialitatea lor pentru a continua și a arătat încă o dată că este gata să-i răsplătească, promițând contracte cu statul, investiții și acces la banul public.

„Nu mai bea, începe să schiezi”

Acesta a fost sfatul lui Vladimir Putin adresat rușilor, recunoscând astfel problema consumului de alcool.

Invazia Ucrainei de către Rusia a dus la o creștere a consumului de alcool în Rusia, ajungând la 2,3 miliarde de litri în 2023, ceea ce reflectă tendințele din epoca sovietică, potrivit think tank-ului Jamestown Foundation din SUA.

E prima dată când președintele rus admite că situația este gravă, spune pentru Europa Liberă profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu.

„Dacă Putin, care glorifică poporul rus întotdeauna, spune direct cât de bețivi sunt rușii în discursul despre starea națiunii, ne putem da seama cât de gravă e realitatea în Rusia și în armată”, apreciază Valentin Naumescu.

Putin a anunțat un proiect național numit „Viață lungă și fericită”, despre care a spus că va îmbunătăți sănătatea națiunii și va crește speranța de viață de la 73 la 78 de ani.

O parte considerabilă a discursului s-a referit la scăderea populației Rusiei și amenințarea pe care aceasta o reprezintă pentru țară.

Putin a propus o serie de măsuri financiare pentru a sprijini familiile numeroase, criticând în același timp „valorile occidentale” pentru distrugerea „legăturilor de familie”.

Profesorul Valentin Naumescu susține că Putin a folosit în acest discurs o rețetă care nici măcar nu e nouă: ceva pentru publicul occidental, altceva pentru cel intern.

„Dincolo de niște iluzii, cum e aceea că Rusia va deveni a patra economie a lumii, când de fapt e a unsprezecea și se duce și mai jos, discursul e un amestec de minciuni, distorsionări și propagandă ieftină”, spune el.

„Lucruri care sunt pentru publicul occidental, altele pentru publicul intern. Este o rețetă în care a încercat să dea câte ceva fiecărui public”, adaugă profesorul de relații internaționale.

Ce nu a spus Putin

Dacă discursul lui Vladimri Putin era previzibil în linii mari, și ceea ce a omis să spună era, de asemenea, previzibil.

Nu a menționat nici despre moartea recentă a celui mai popular opozant al său, Alexei Navalnîi, într-o închisoare de maximă securitate din Siberia.

Nu a spus nimic nici despre sutele de arestări sau despre atmosfera de represiune.

Vineri este înmormântarea lui Alexei Navalnîi la cimitirul Borisov, după o slujbă de rămas bun la o biserică din Moscova.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

„Putin trebuie să dea socoteală”. Văduva lui Navalnîi se teme de arestări la înmormântarea de la Moscova, de pe 1 martie, a soțului ei