UPDATE: Bursa de la București îndeplinește criteriile cerute de FTSE și promovează la statutul de piață emergentă secundară, a anunțat joi seara instituția internațională.
„Ca urmare a revizuirii anuale din septembrie 2019, FTSE Russell confirmă faptul că România, în prezent piață de frontieră, va fi promovată la statutul de piață emergentă secundară, începând din septembrie 2020”, a anunțat FTSE.
După anunțul agenției, ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici, a scris pe pagina de Facebook, că, din punctul său de vedere „este o decizie istorică pentru consolidarea proiectului nostru de țară și o confirmare a carului macroeconomic stabil și favorabil în România” și că „este un semnal cheie și pentru investitorii americani” cu care ar urma să se întâlnească vineri în Statele Unite.
Bursa de Valori București ar putea trece joi de la statutul de piață de frontieră la cel de piață emergentă, un eveniment istoric pentru piața de capital autohtonă. FTSE Russell, liderul mondial de clasificare a indicilor bursieri, ar urma să facă un anunț în acest sens.
„Dacă se va întâmpla acest lucru, Bursa de Valori va trece într-o altă ligă”, atrage atenția Adrian Codîrlașu, președinte CFA, asociaţia analiştilor financiari certificaţi internaţional. El punctează că, odată inclusă o țară în această categorie, există posibilitatea să vină „un aflux de capital extern în cumpărarea anumitor acțiuni de pe piață”, mai ales că există anumiți investitori care nu pot veni pe bursă decât dacă aceasta are statut de piață emergentă.
Potrivit unei analize a BVB, fondurile care investesc pe piețele emergente au o valoare estimată de 1.200-1.500 miliarde de dolari, adică de peste 30 de ori mai mare fața de fondurile care se concentrează pe piețele de frontieră.
Practic, la nivelul anului 2019, datele BVB arată că valoarea medie zilnică a tranzacțiilor se ridică la aproape nouă milioane de euro. Adrian Codîrlașu estimează că, în cazul în care ar primi statutul de piață emergentă, volumul tranzacțiilor s-ar mări cu circa 50%.
În 2014 de pildă, atunci când Emiratele Arabe Unite și Qatar au primit acest statut, indicii piețelor au crescut cu 116% și respectiv 46%. Qatar avea însă o medie zilnică de tranzacționare, înainte de a deveni piață emergentă, de 18 milioane de dolari, de două ori mai mult decât România.
Atragerea de capital străin ar însemna, în același timp, și o creștere a valorilor acțiunilor companiilor listate la bursa de la București, ceea ce ar duce la câștiguri pentru investitori sau pentru cei care vor să economisească prin acest instrument.
În 2016, din zona Europei și a Comunității Statelor Independente (CSI) erau considerate piețe de frontieră Croația, Estonia, Lituania, Kazahstan, România, Serbia și Slovenia. În lumea specialiștilor, piețele de frontieră înseamnă că sunt văzute drept piețe mai puțin sigure, cu mai puțin lichiditate, după cum mărturisea într-un interviu Lucian Anghel, președintele BVB.
Prima țară din Europa Centrală și de Est căreia agenția FTSE i-a acordat statutul de piață emergentă este Polonia, în 2008.
„Este un exemplu de succes. Și economia lor este mult mai mare și au avut și măsuri pentru pentru dezvoltarea pieței de capital”, spune Adrian Codîrlașu. În schimb, argumentează președintele CFA, și în România au avut loc mai multe listări de succes, în urmă cu câțiva ani – 2017 este în acest sens un an foarte bun, în care s-au marcat câteva listări de succes: operatorul de servicii medicale private MedLife, RCS&RDS sau Banca Transilvania – dar și mai multe oferte publice inițiale (IPO-uri), adică acțiunea premergătoare unei listări.
„În momentul în care s-a pus sub semnul întrebării Pilonul II de pensii, IPO-urile s-au oprit. Sunt cei mai mari cumpărători pe BVB și dacă viitorul lor devenea incert, devenea incertă și evoluția pieței”, mai spune el.
Promovarea la o categorie superioară este făcută de instituții internaționale care evaluează piețele și este votată de jucători globali, adică de investitori instituționali străini. Sunt patru astfel de instituții care urmăresc evoluția pieței autohtone de capital, dintre care FTSE Russel și MSCI sunt cele mai urmărite de investitori. Adrian Codîrlașu spune că o decizie favorabilă a FTSE, liderul mondial de clasificare a indicilor bursieri, ar reprezenta un imbold și pentru celelalte instituții.
Deoarece FTSE a inclus România, încă din luna septembrie a anului trecut, pe lista țărilor cu potențial de a trece la statutul de piață emergentă, confirmarea acestui statut depinde de modul în care instituția internațională va evalua progresele legate de lichiditatea pieței și prezența în piață a companiilor mari cu valori de tranzacționare individuale semnificative.
Practic, criteriile pe baza cărora se face evaluarea sunt ca minimum trei companii să îndeplinească criteriile de mărime cerute de instituția internațională, free float – adică numărul de acțiuni ale unei companii, care se tranzacționează la liber pe bursă – și lichiditate, iar piața să îndeplinească anumite condiții de lichiditate.
„Uitându-mă la cum au evoluat prețurile pe bursa de valori, observ că s-a vazut o oarecare decuplarea a BVB față de bursele externe. Bursele externe au fost mult mai volatile, pe cand bursa din România a avut un trend lin de creștere. Sunt anticipații în piață că de data aceasta intrăm în această categorie de piață emergentă. Evolutia prețurilor la bursă ar fi compatibilă cu asemenea anticipații”, a explicat președintele CFA.
Bursa de la București are însă și un capitol la care stă mai puțin bine, și anume faptul că, în momentul în care investitorii instituționali vor să cumpere, ei așteaptă să tranzacționeze în cantitate ridicată. „Nu prea avem foarte multe companii cu lichiditate suficient de mare pentru a absorbi un volum mare de tranzacționare”, atrage atenția specialistul financiar, care rămâne totuși optimist cu privire la promovarea României în categoria piețelor emergente.