În cazul în care Guvernul Dăncilă cade prin votul favorabil moțiunii de cenzură, încep a doua zi consultările președintelui Iohannis cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui prim-ministru, potrivit unor surse politice convergente.
Ludovic Orban, Emil Hurezeanu și Sorin Moisă sunt numele cele mai vehiculate în acest moment pe culoarele politicii pentru a fi desemnați să formeze un nou guvern.
Ludovic Orban este candidatul PNL pentru funcția de premier, însă surse apropiate negocierilor declară că -în acest moment - în jurul numelui său nu se coagulează o majoritate parlamentară, din cauza opoziției lui Victor Ponta și a lui Călin Popescu Tăriceanu, care au spus că nu vor vota un Executiv condus de Orban sau de un membru PNL.
În ultimele zile, cele mai concrete discuții se pare că s-au purtat pe tema unui premier apolitic, care se configurează cu cele mai multe șanse de a întruni acceptul partidelor parlamentare care declară că vor susține moțiunea de cenzură și apoi un nou guvern.
Emil Hurezeanu, ambasadorul român la Berlin, este agreat și de Victor Ponta, potrivit informațiilor de care dispune Europa Liberă. Hurezeanu ar urma să conducă un guvern de profesioniști, susținuți de partidele parlamentare. Este încă așteptat un răspuns din partea ambasadorului Hurezeanu.
Un alt posibil premier al „guvernului de tranziție„, cum l-a numit Klaus Iohannis, ar putea fi și Sorin Moisă, fostul europarlamentar care a demisionat din PSD în 2017. Moisă i-a fost șef de cabinet lui Dacian Cioloș pe vremea când actualul lider al PLUS era comisarul european pentru agricultură, în Comisia Barroso. Apoi, Sorin Moisă a fost europarlamentar din partea PSD, apreciat în Parlamentul European mai ales pentru negocierile de comerț dintre UE și Canada, fiind implicat și în negocierile politice cu guvernul canadian pentru ridicarea vizelor pentru români.
Nu sunt stabilite încă împărțirea portofoliilor și nici titularii. Declarația de zilele trecute a lui Ludovic Orban o indică însă pe Raluca Turcan ca sigur viitor ministru al Educației. Va fi prima titularizare ca ministru a Ralucăi Turcan, un politician de la vârful PNL, care a mai fost propusă în trecut în negocierile pentru formarea guvernelor la care au participat PDL și, mai apoi, PNL.
Pe lista pentru portofoliul Justiției s-ar afla Ana Birchall, dar nu ca reprezentantă a PSD, ci, cel mai probabil, a ProRomânia. Și Cristina Tarcea, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-ar mai afla pe listă, odată pensionată și retrasă din activitatea de judecător. Pe agenda ministrului de Justiție se va afla cu prioritate desființarea Secției Speciale pentru magistrați, desemnarea șefilor de la Parchetul General, DNA și DIICOT, precum și desemnarea candidatului României în Colegiul EPPO de la Luxembourg. O mențiune, Laura Codruța Kovesi, în calitate de procuror-șef al Parchetului antifraudă al UE, este cea care stabilește, în urma unui interviu, care vor fi reprezentanții celor 22 de state care au aderat la EPPO.
- USR susține un guvern de tranziție, potrivit informațiilor Europei Libere, fără să condiționeze numirea unui premier. Cei de la USR ar putea susține pe locurile care i-ar reveni în următorul guvern și tehnocrați.
- ProRomânia condiționează votul pentru un nou Guvern, cu PSD în opoziție, de acordul asupra schimbărilor din Justiție. De asemenea, ProRomânia speră ca până în ziua moțiunii și, în două-trei zile după aceea, să mai vină către formațiunea înființată în vara lui 2018 mai mulți parlamentari și primari PSD. Miza pentru Ponta este preluarea cât mai multor nemulțumiți din PSD și, în final, de preluare a acestui partid, cel mai probabil prin fuziune sau absorbție, sub sigla noii formațiuni. Ponta nu va face parte din guvernul de tranziție, potrivit unor surse politice, însă dorește șefia Camerei Deputaților. Prioritatea sa politică este construirea unei formațiuni de stânga, moștenitoare și succedanee a PSD, în numele căreia să candideze la Palatul Cotroceni în 2024.
- ALDE nu și-a exprimat intenția de a participa în viitoarea guvernare.
Dacă moțiunea de cenzură care se dezbate vineri va fi adoptată de Parlament, statistic va fi a treia cădere a Guvernului după votul de încredere în Parlament. Prima a fost în 2009, când a căzut guvernul minoritar Boc în campania prezidențială, după retragerea PSD de la guvernare. A doua, căderea Guvernului Mihai Răzvan Ungureanu, în 2012. Ar fi pentru prima dată însă când ar cădea un Guvern al PSD, fapt care nu s-a mai petrecut în ultimii 30 de ani cu votul opoziției. Căderea Guvernului Grindeanu, în iunie 2017, a fost un artificiu al PSD pentru a-și îndepărta propriul premier, care, la vremea aceea, nu mai era fidel conducerii de atunci, reprezentate de Liviu Dragnea.