Analiză | Ce a urmărit Klaus Iohannis și cum scapă USR din capcană

Desemnarea lui Dacian Cioloș a fost o mișcare surpriză în contextul în care toate declarațiile președintelui, ale lui Florin Cîțu și vocilor importante din „echipa câștigătoare” din PNL lansau acuze dure la adresa USR și spuneau că porțile negocierilor și ale guvernării vor rămâne ferecate cu lanțuri.

Mai mult, surse din proximitatea palatului Cotroceni spuneau că șeful statului exclude revenirea USR la guvernare. Răzgândirea lui Klaus Iohannis poate însă face parte dintr-o strategie cu bătaie mai lungă.

1. Răspuns la nemulțumiri și acuzații

În primul rând, șeful statului nu mai putea asista olimpian la escaladarea crizei politice, dublate, cum el însuși a spus, de cele din sănătate și energie. Analiștii și opinia publică în general îl acuzau că prelungește deliberat interimatul lui Florin Cîțu pentru că, de fapt, dorește să-l mențină pe acesta la palatul Victoria. Deci, o primă rațiune a acestei desemnări este aceea de a răspunde nemulțumirii din spațiul public printr-un gest care, la prima vedere, poate debloca criza și îngroapă securea războiului cu USR.

Ar mai putea fi vorba și de atenționările discrete primite de la Comisia Europeană. Elisa Ferreira, comisar pentru Coeziune și Reforme, a spus public că „instabilitatea nu e cel mai bun scenariu” pentru România.

2. Capcană pentru USR

Un alt obiectiv al președintelui poate fi acela de a pune USR într-o situație extrem de complicată, pentru că îi va fi foarte greu, dacă nu chiar imposibil, să coaguleze o majoritate (adică 234 de voturi). Mai exact, să refacă majoritatea coaliției PNL-USR-UDMR și nu una cu PSD și AUR, adică acea majoritare „toxică” despre care vorbeau acuzator Iohannis și Cîțu.

Aici lucrurile depind de Florin Cîțu și grupul său de susținători. Dar nu numai. Ludovic Orban, care are de partea sa între 30 și 35 de parlamentari, ar putea avea și el un cuvânt de spus. Marți dimineață s-a și pronunțat: desemnarea lui Cioloș este o „cacealma a lui Iohannis”, pentru că este evident că PNL nu va susține un guvern Cioloș.

De fapt, cel mai apăsat cuvânt l-ar putea avea însuși președintele. Dacă Klaus Iohannis chiar a urmărit rezolvarea crizei și desemnarea lui Dacian Cioloș a fost făcută cu bună credință, se va putea implica direct, așa cum a făcut la congresul liberalilor, și poate „manevra” lucrurile în așa fel încât PNL să susțină cabinetul Cioloș.

3. Decredibilizarea celor care au dărâmat guvernul

Un alt scop venit în siajul celui al decredibilizării USR poate fi acela de a demonstra că partidele care au dărâmat guvernul Cîțu, în frunte cu USR, desigur, nu au avut niciun plan. A spus lucrul acesta în câteva rânduri, ultima oară atunci când a fixat consultările de la Cotroceni.

„Nu au nicio gândire pentru ce urmează după și evaluarea mea, oricât de trist ar suna, este că acest guvern a căzut victimă unor orgolii politicianiste care nu au în spate nicio gândire pentru România și pentru români. USR, care s-a dat mare partid reformist, a abandonat guvernarea la un moment dat, din motive de ei știute, ceea ce nu a fost bine. Nu a fost suficient. S-au aliat cu PSD și cu AUR și au dărâmat guvernul. Acum trebuie să găsim o ieșire din aceasta criză în care am intrat”.

Dacă Dacian Cioloș nu reușește să facă o majoritare, demonstrația că USR nu a avut un plan, ci doar „orgolii politicianiste” este făcută.

4. Guvern minoritar USR care să treacă iarna și refacerea imaginii PNL

Nu este exclus să existe și calculul de a instaura o guvernare minoritară USR, cu susținere PNL în parlament la învestire, pentru a ridica presiunea de pe PNL în următoarele câteva luni. Urmează o perioadă extrem de dificilă, atât în contextul valului patru al pandemiei care pare scăpată de sub control, dar și al iernii, pe fondul scumpirii facturilor la energie și gaze. Este previzibil că guvernul care va gestiona acest interval va pierde și mai mult în popularitate. Ba chiar își va frânge gâtul.

Cum PNL se află deja pe o pantă descendentă în sondajele de opinie (20%), iar încrederea în Florin Cîțu nu sare de 14%, o debranșare de la decizii ar putea să-i ajute la refacerea imaginii. Mai ales că PNL ar avea posibilitatea să critice permanent guvernul USR și să-l acuze de proasta gestiune a situației și de combinații subterane cu PSD și AUR.

5. Cioloș, „iepuraș” pentru Cîțu premier

Unul din principalele obiective poate fi acela de a-l folosi pe Dacian Cioloș pe post de „premier de sacrificiu” pentru ca la a doua încercare să-l desemneze pe Florin Cîțu. Este planul inițial.

În felul acesta ar respecta (parțial, însă) și decizia Curții Constituționale de anul trecut, potrivit căreia nu poate să nominalizeze de prima oară un premier care a fost doborât de o moțiune de cenzură. Marele dezavantaj al acestei variante este că Florin Cîțu nu poate strânge o majoritare parlamentară, deci criza s-ar prelungi.

Pe unde scoate USR cămașa

S-a păcălit Cioloș?

Probabil că și Dacian Cioloș a fost la fel de surprins ca și opinia publică de această desemnare, mizând că relațiile proaste dintre președinte și USR, dar și dorința acestuia de a-l menține pe Florin Cîțu în fruntea guvernului vor fi suficiente pentru Iohannis să nu-l desemneze. S-a înșelat.

A fost însă singura propunere pusă pe masa președintelui, la înțelegere probabil cu PNL și Cîțu. De ce a acceptat Cioloș să fie candidatul partidului, ține parțial de opiniile divergente din interior, dar în principal de dorința USR de ieși din sarabanda acuzelor de „iresponsabilitate” și „imaturitate”. Acest lucru este foarte vizibil în toate declarațiile din ultimele 24 de ore- sintagmele „ne-am asumat responsabilitatea” și „suntem un partid de oameni serioși” revin cu insistență. Cam prea multă.

În aceeași logică, Dacian Cioloș susține că nu i s-a întins o cursă și că partidul nu a făcut decât „să-și asume o situație de criză și să răspundă pe măsura momentului în care ne găsim”. Poate că a primit și sugestii în sensul acesta de la grupul Renew din fruntea căruia și-a dat demisia pentru a candida la șefia USR PLUS.

Cu căciula în mână la PNL pentru refacerea coaliției

Pentru USR singura majoritare posibilă este cea cu PNL și UDMR, refacerea majorității fiind laitmotivul sub care a defilat partidul toată această perioadă. E un demers care are susținerea electoratului care l-a votat și care ar justifica întregul demers de dărâmare a guvernului și înlăturare a lui Florin Cîțu. Este și formula care i-ar permite revenirea la guvernare, ceea ce o parte din partid își dorește.

Asta presupune însă ca Dacian Cioloș să bată la ușa PNL, iar în mână să țină căciula și nu iataganul. O poziție inconfortabilă și fără prea mari șanse de reușită. Încă din primul moment de după desemnare, Florin Cîțu și alți lideri din noua conducere, Dan Vîlceanu, Rareș Bogdan, Daniel Fenechiu, l-au trimis la plimbare și i-au indicat să apeleze la PSD și AUR.

„Are acum posibilitatea să negocieze cu partidele care au susținut moțiunea de cenzură (PSD și AUR), pentru a forma majoritatea necesară învestirii unui guvern stabil. PNL va discuta cu domnul Cioloș, după ce acesta va găsi soluția unei majorități împreună cu aliații săi de la moțiunea de cenzură, PSD și AUR”, a scris Cîțu pe Facebook.

Un mesaj asemănător, dar în termeni mai ponderați, a transmis și liderul UDMR, Kelemen Hunor.

După insistențe, Cioloș a obținut o întrevedere cu Florin Cîțu, Kelemen Hunor și Varujan Pumbuccian, miercuri seara.

Dacian Cioloș, despre negocierile de formare a unui nou guvern

USR dispus la compromisuri. Va ceda PNL?

Întrebarea care nu are răspuns în momentul de față este cât de ferecate vor rămâne porțile PNL în fața demersurilor lui Cioloș. Dincolo de declarațiile belicoase, o decizie se va lua marți seara la Biroul Executiv.

Fără intervenția președintelui Iohannis, membrilor PNL, care tocmai l-au ales pe Florin Cîțu președinte, le va fi dificil să accepte un guvern cu Cioloș în frunte. Ar însemna o înfrângere usturătoare, chiar dacă ea poate fi doar de moment. Liberalii ar percepe pierderea guvernării și ca pe o umilință, PNL fiind al doilea partid ca mărime din parlament.

Semnalele venite dinspre USR în perspectiva negocierilor sunt că ar fi dispuși să renunțe la unele ministere din moment ce au premierul. Pe de altă parte, discuțiile se pot bloca și în condițiile pe care le pune USR în ce privința reformelor și programului de guvernare.

Imposibila majoritate

Adevăratele probleme ale lui Dacian Cioloș vor începe însă din momentul în care nu va putea ajunge la o înțelegere cu liberalii. Din punct de vedere politic, USR nu poate marșa pe o majoritate cu PSD și AUR, pentru că acest lucru nu ar face decât să confirme acuza adusă de PNL și președinte: „alianță toxică cu extremiștii”.

USR ar fi decredibilizat și nu-și poate permite asta mai ales după ce a semnat o moțiune de cenzură cu AUR și a votat-o pe cea a PSD. În perspectiva alegerilor din 2024, o majoritate cu PSD și AUR i-ar putea fi fatală.

Cioloș a exclus discuțiile cu aceste două partide și a spus că scopul este refacerea coaliției. Pe de altă parte, sunt voci din partid care afirmă că Cioloș va merge „până la capăt”.

„Până la capăt” sau depunerea mandatului

Ce ar putea înseamnă însă asta? Să se prezinte în fața parlamentului cu o echipă de miniștri și un program de guvernare fără să aibă o majoritate prestabilită, pe care o va testa la fața locului. Un demers ce pare sortit eșecului din start și care poate fi dublat de umilirea publică a USR.

O variantă este ca Dacian Cioloș să decline mandatul oferit de președinte dacă nu reușește să facă o majoritate cu PNL și USR. Argumentele nu lipsesc în această perspectivă, destul de probabilă, dar ea nu pare să aibă prea mulți susținători în partid, care intrat în logica „responsabilității” cu orice preț.

Dar problemele USR nu se vor termina nici dacă Cioloș își depune mandatul sau cade la vot în parlament. Asta pentru că, dacă Klaus Iohannis îl va desemna a doua oară pe Florin Cîțu, USR se va întoarce în punctul inițial. Va susține sau nu un guvern minoritar Cîțu?