Curtea Constituțională amână deciziile pentru legea pensiilor speciale și cea a cumulului pensie-salariu

Gheorghe Stan (stânga), Valer Dorneanu (centru) și Cristian Deliorga (dreapta), trei dintre cei nouă judecători ai Curții Constituționale a României (CCR) - imagine de arhivă.

Curtea Constituțională a României a amânat miercuri să se pronunțe în cazul a două legi importante, pentru lămuriri suplimentare. Judecătorii trebuiau să decidă cu privire la legea pensiilor speciale şi legea cumulului pensie-salariu.

Decizia privind legea pensiilor speciale a fost amânată pentru data de 2 august, iar cea privind legea care intarzice cumulul pensie-salariu a fost amânată pentru data de 21 septembrie, conform unui comunicat al CCR.

Judecătorii constituționali spun că au nevoie de lămuriri suplimentare cu privire la obiecțiile înaintate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).

ÎCCJ a făcut sesizarea pe 29 iunie, după ce, cu o zi înainte, Parlamentul a adoptat ambele legi. Însă, revoluția pensiilor speciale - promisă de Guvernul României în schimbul tranșei a treia din banii PNRR - s-a transformat într-o reformă ce ar urma să se aplice peste cinci ani și să producă efecte în alți 20.

Îți mai recomandăm Pensiile speciale, o reformă amânată încă un cincinal

Cu toate acestea, Înalta Curte de Casație și Justiție susține că legile privind pensiile speciale încalcă principiile constituționale de independență a justiției și statul de drept.

Mai mult, judecătorii spun că legile privind pensiile speciale încalcă drepturile omului, libertățile fundamentale și principiul egalității în drepturi, consemnate în legea fundamentală. Magistrații sunt însă una dintre categoriile cele mai favorizate din legea pensiilor speciale.

Europa Liberă a scris atunci că sesizările au șanse mari să fie aprobate de către CCR.

Îți mai recomandăm Legea pensiilor speciale, reformă demnă de Caragiale. Cumulul pensie-salariu rămâne pentru privilegiați. Veniturile mari scad abia în 2043

La pensiile speciale ar putea exista două probleme de neconstituționalitate - recalcularea pensiilor în plată ale magistraților și impozitarea cu 15% peste plafonul de 4.000 de lei.

CCR s-a pronunțat deja în aceste spețe, spunând că este neconstituțională scăderea pensiilor aflate în plată, indiferent de modalitatea prin care se face asta.

La legea privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul, argumentul de neconstituționalitate ar fi că introduce discriminări prin excepțiile prevăzute în lege, spunea o sursă din magistratură pentru Europa Liberă.

Îți mai recomandăm Analiză | 60 de miliarde de euro de la UE, în pericol. De ce riscă România să piardă fonduri europene?

Partidul Uniunea Salvați România a transmis miercuri un comunicat de presă în care acuză judecătorii CCR că au amânat decizia „fără motiv”, iar din această cauză România va rămâne fără banii europeni alocați de Comisia Europeană prin PNRR.

„Judecătorii CCR, unii dintre ei beneficiari ai pensiilor speciale, sacrifică interesul României de dragul propriilor privilegii”, spun parlamentarii opoziției.

USR acuză și coaliția PSD-PNL că „nu au urmărit decât să păcălească partenerii europeni, menținând cele peste 200.000 de pensii speciale mulți ani de acum încolo”.

Partidul de opoziție mai spune că, în timpul dezbaterilor, amendamentele USR au fost respinse și că acestea vizau fiecare categorie de pensii în parte: magistrați, militari, foști aviatori ori grefieri. „Pentru fiecare categorie se trecea la principiul contributivității, adică ceea ce cere jalonul din PNRR”, se mai arată în comunicat.

Îți mai recomandăm Explainer | Ce pensii ar avea specialii, dacă nu ar mai fi speciali. Magistrații, pensie medie de 5.101 lei/lună