Ce efecte au și cui folosesc tensiunile și amenințările permanente din coaliția de guvernare

„Când apar declarații contradictorii în coaliție, Ministerul Finanțelor ne spune că, instant, crește dobânda la care se împrumută statul român.”

Radu Miruță, ministrul Apărării, 5 februarie 2026.

Declarația ministrului a venit în contextul în care scăderea dobânzilor este marea miză a Guvernului Bolojan – după scăderea deficitului bugetar începută în partea doua a anului trecut.

În 2025, România a plătit creditorilor dobânzi de 11 miliarde de euro. O problemă despre care fostul președinte al României, Traian Băsescu, spune„Dacă noi plătim 10-11 miliarde în fiecare lună ca dobânzi, practic cele 60 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană îi plătim la dobânzi. Este aproape greu de imaginat cum o să ne descurcăm”, a explicat Traian Băsescu într-un interviu la Digi 24, citat de agenția news.ro. că este printre cele mai mari pe care țara le are în acest an.

Îți mai recomandăm Vestea bună: deficit bugetar de 7,65% în 2025. Vestea rea: datoria statului și dobânzile plătite anual cresc accelerat

Premierul Ilie Bolojan a declarat pe 4 februarie că dobânzile la care se împrumută România depind de stabilitatea politică a țării. Cu alte cuvinte, o nouă criză ar duce automat la creșterea lor.

„Cel puțin 0,5-1% din dobânzi este dat de percepția de stabilitate, de măsuri care sunt adoptate”, a spus premierul Ilie Bolojan săptămâna trecută.

Din cauza deficitului bugetar (7,6% din PIB anul trecut), România este obligată să se împrumute în continuare pentru a-și acoperi gaura bugetară.

Ceea ce ar putea duce la o datorie totală a țării de 60% din PIB în 2026 – o limită care ar pune în discuție respectarea tratatelor Uniunii Europene de către București.

Pe 4 februarie, Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, managing director la JP Morgan, atrăgea atenția, într-o declarație pentru Hotnews, că România se împrumută la niveluri uluitoare și este dependentă de piața externă.

„În 2025, România a împrumutat 18 miliarde de euro, cu mult peste Polonia sau Turcia”, spunea el.

Îți mai recomandăm Nicușor Dan: E puțin probabil un guvern minoritar. Nu există alternativă la Bolojan. Pentru servicii, partidele au cerut criterii

Vestea bună pentru Guvern e că valoarea dobânzilor a mai scăzut față de recordul de 8% din primele luni ale lui 2025.

Între ianuarie și februarie, dobânzile la împrumuturile în lei au scăzut de la 6,84% la 6,75%, iar cele la finanțările în euro au scăzut de la 6,35% la 5,93%.

„Tendința [de scădere] a început în ultimul trimestru din 2025 și continuă și la începutul lui 2026”, spunea ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, zilele trecute.

„Este un trend pe care vrem să îl menținem şi în 2026.”

Pe lângă costurile cu dobânzile, Guvernul trebuie să scadă și cheltuielile de personal ale statului. Ilie Bolojan spune că reforma administrației, dacă va fi aprobată, ar putea duce reduceri de cheltuieli cu 10%.

Premierul explica pe 4 februarie că, până acum, restricțiile impuse de Guvern în ultimele luni au dus la „reducerea cheltuielilor de personal ale statului cu aproximativ 500 de milioane de lei lunar”.

Într-un an, asta ar echivala cu economii la buget de 6 miliarde de lei, adică de trei ori cât bugetul alocat în 2025 Ministerului Cercetării și Inovării.

Îți mai recomandăm Proiect de lege care prevede tăieri de posturi și reduceri de cheltuieli în administrație, pus în dezbatere publică

Economia depinde de stabilitate politică. Stabilitatea e pe cale să se dezechilibreze

Confruntat de peste trei luni cu atacuri constante din partea liderilor PSD și, mai recent, din partea unor colegi liberali, premierul spune că s-a gândit adeseori la demisie. Deocamdată, Bolojan rezistă la Palatul Victoria, deși a declarat că va răsufla ușurat atunci când va pleca.

Următoarele teste pentru coaliția de guvernare sunt adoptarea legilor bugetului, a reformei administrației și a pachetului de măsuri de relansare economică – amânate de trei luni din cauza neînțelegerilor interne din coaliție.

Îți mai recomandăm Premierul Ilie Bolojan: Proiectul de buget pe 2026, trimis Parlamentului pe 20 februarie. Lucrăm la pachetul de relansare economică

În privința reformei administrației și pachetului de măsuri de relansare economică, apele se separă tot mai evident în coaliția de guvernare.

În timp ce Ministerul Finanțelor, condus de liberalul Alexandru Nazare, a pregătit măsuri de sprijin pentru companiile care se dezvoltă, liderii PSD, în frunte cu Sorin Grindeanu, au anunțat că nu vor vota propunerile premierului dacă pachetul nu conține și un așa numit pachet de solidaritate (sprijin financiar pentru categorii vulnerabile).

Anterior prezentării planului Ministerului Finanțelor, pe 4 februarie, PSD a anunțat că insistă și pentru adoptarea unui pachet „de solidaritate”, pe lângă propriile propuneri de relansare a economiei.

Pe site-ul PSD nu există propunerile de măsuri de stimulare a economiei despre pe care cel mai mare partid de la guvernare spune că le-a propus în coaliție încă de acum șase luni.

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, nu a răspuns solicitării de a ne prezenta un punct de vedere.

Îți mai recomandăm PSD cere Guvernului să adopte urgent măsuri de relansare economică și de solidaritate. „Limita de suportabilitate a fost deja depășită”

În schimb, joi, 12 februarie, PSD a reluat într-un comunicat că impozitarea progresivă a veniturilor ar fi o soluție la situația economică dificilă.

„O astfel de reformă structurală, susținută de Comisia Europeană, ar echilibra puterea de cumpărare dintre diversele categorii sociale și ar aduce venituri suplimentare la buget, fără a amplifica inflația și fără a afecta creșterea economiei naționale”, susține PSD.

Social-democrații au venit și cu nouă solicitare: reducerea cheltuielilor la bugetari să nu se facă peste tot.

„Tăierea salariilor din sistemul bugetar la grămadă, cu toporul, nu este reformă!”, clamează social democrații.

Asta după ce premierul anunțase din nou, pentru a treia oară, că în ultimele zile, în coaliție s-a ajuns la un acord privind reducerile de cheltuieli în administrație.

Îți mai recomandăm Exclusiv | Deficit cu premeditare. Documentele „strict confidențiale” prin care Ciolacu, Iohannis & Ciucă au fost avertizați

În ce condiții politice poate rezista actualul guvern

Actualul Guvern poate rezista în continuare dacă cel puțin trei condiții sunt îndeplinite:

• cel puțin jumătate plus unu dintre parlamentari susțin în continuare Executivul, adică 233 de aleși; Este vorba despre susținere acordată prin vot, la eventuale noi moțiuni de cenzură;
• premierul Ilie Bolojan nu-și dă demisia;
• structura politică a guvernului nu se schimbă, adica niciun partid nu iese de la guvernare, astfel încât actualul prim-ministru să formeze un guvern minoritar pentru care trebuie să ceară votul în Parlament.

Purtătoarea de cuvânt a guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat joi că premierul preferă că următoarele reforme să le facă prin ordonanțe de urgențe, ceea ce înseamnă că prevederile inițiale adoptate în Guvern pot fi modificate în Parlament.

Asta ar înseamna diminuarea autorității premierului, mai ales că inclusiv unii parlamentari liberali au anunțat modificarea unor prevederi gândite la Palatul Victoria.

De altfel, PSD a început să-i critice pe premier și pe miniștrii USR într-un timp foarte scurt. În august 2025, la două luni de la înscăunarea guvernului, președintele PSD amenința deja cu ieșirea de la guvernare.

Îți mai recomandăm PSD e supărat foc pe USR și amenință (din nou) cu ieșirea de la guvernare. Care e miza de data aceasta?

Astăzi, liderii PSD nu mai spun că ies de la guvernare explicit, dar nici nu acceptă reformele Guvernului, unele dintre acestea fiind obligații asumate de România în 2021, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în fața Comisiei Europene.

Criticile au devenit atât de dure încât au șocat prin comparațiile cu genocidul împotriva evreilor.

De exemplu, Radu Oprea, lider PSD, a declarat miercuri, 11 februarie, pentru Hotnews, că el nu mai reduce cheltuielile cu angajații de la Secretariatul General al Guvernului, instituție pe care o conduce.

Radu Oprea e fost ministru în mai multe guverne conduse de PSD.

„Eu nu tai. Oamenii au fost numere doar la Auschwitz. Eu mă uit la oameni. Au plecat fără scandal; găsesc formule; oamenii lucrează; comunicăm în interiorul instituției; primesc și le spun și lucrăm împreună pe proiectele importante pentru țară. Nu lucrez pe statistică. Oamenii nu sunt costuri. Nu am mentalitate de stăpân de sclavi. N-am avut-o niciodată în viață”, a spus Oprea.

El a adăugat că, anul trecut, Secretariatul General al Guvernului a redus costurile cu 5%.

Îți mai recomandăm 80 de ani de la eliberarea Auschwitz-ului. Liderii europeni promit să „nu uite niciodată”

Aritmetica arată că, dacă PSD ar ieși de la guvernare, PNL-ul condus de Ilie Bolojan nu ar putea avea o majoritate cu singurul aliat politic care nu l-a criticat până acum – USR.

Din totalul parlamentarilor – 465, 129 sunt de la PSD, 90 de la AUR, iar 73 de la PNL.

USR are și el 59 de parlamentari; împreună cu liberalii, ar fi 132 – adică puțin peste cât are PSD singur.

Dar nici PSD nu ar putea face o majoritate în Parlament singur, în cazul unui vot privind un nou guvern, pentru că jumătate plus unu înseamnă 233 de parlamentari.

UDMR nu e clar cum ar vota de vreme ce joi, 12 februarie, viceprim-ministrul Tánczos Barna a lăsat să se înțeleagă că nu exclude ieșirea de la guvernare, potrivit Antena 3.

„Deocamdată suntem în Coaliție. Dacă lucrurile se precipită nu exclud analize de acest tip, dar rămân la convingerea că forța noastră politică poate fi exploată la maxim în această coaliție”, a spus vicepremierul de la UDMR.

Îți mai recomandăm Grindeanu continuă să amenințe cu încălcarea protocolului coaliției de guvernare. „Nu o să ne încurce o hârtie”

Recent, liderul formațiunii minorității maghiare, Kelemen Hunor s-a plâns că taxele pe proprietăți mărite de Guvern au împovărat prea tare comunitățile pe care le reprezintă și i-a propus lui Ilie Bolojan modificarea legislației astfel încât primăriile să poată scădea impozitele pe proprietăți.

Miercuri, la o reuniune a aleșilor locali, președintele PSD, Sorin Grindeanu, l-a lăudat pe liderul UDMR și l-a atacat din nou pe premier.

„Știţi foarte bine că în ultima perioadă, s-a încercat cu bună ştiinţă şi aproape prin toate mijloacele, diabolizarea primarului din România [...] Această diabolizare in corpore este doar o minciună care exprimă, dacă vreţi, o lene a celor incapabili să depăşească un populism, i-aş spune, ieftin”, a declarat Grindeanu, în aceeași sală în care se aflau nu doar aleșii locali, ci și premierul Ilie Bolojan.

O alianță care ar putea să-l elimine pe Ilie Bolojan de la Palatul Victoria foarte ușor ar fi una dintre PSD și AUR.

Unul dintre cei mai vechi lideri locali ai PSD, primarul Buzăului, Constantin Toma, a declarat la Digi24, pe 8 februarie, că direcția în care ar duce Sorin Grindeanu partidul indică o posibilă viitoare alianță cu AUR.

Toma a completat că, dacă se continuă pe aceeași linie, „nu mai e altă soluție”.

În schimb, AUR spune, prin vocea deputatului Florin Bogdan Velcescu, că „nu există guvernare PSD-AUR”.

Deocamdată, lucrurile sunt imprevizibile, mai ales că în PNL Ilie Bolojan se confruntă cu disidenți.

Îți mai recomandăm Disidență în PNL. Premierul Bolojan a câștigat prima luptă în partid, însă bătălia pare departe de a se fi încheiat

Cearta care încurajează lehamitea populației. Extremismul câștigă

În ciuda amenințărilor cu ieșirea de la guvernare, analistul politic Radu Magdin spune pentru Europa Liberă că actuala coaliție de la guvernare nu se va destrăma pentru că, în cazul organizării unor alegeri anticipate, AUR ar putea obține majoritatea.

Mai degrabă s-ar urmări slăbirea premierului și poate plecarea sa, este de părere analistul.

AUR este al doilea partid din Parlament, iar mai multe sondaje de opinie realizate de la alegerile din decembrie 2024 arată că scorul potențial al formațiunii este cuprins între 35% și 40%.

Îți mai recomandăm Sute de susținători AUR au protestat în București împotriva majorării taxelor și impozitelor. Proteste și în țară

„Cred că în coaliție s-au pus lucrurile în mișcare pentru o recalibrare pe față a puterii între el (premier – n.r.) și partidele membre. Într-o primă etapă, premierul face o tranziție din perspectiva unuia dintre partidele din coaliție către ceea ce am putea numi un premier slăbit. Americanii au termenul de lame duck, adică trecerea către slăbirea primul-ministrului într-o etapă. Apoi, el să-și dea seama că, de fapt, nu mai controlează mare lucru în cadrul coaliției”, explică Radu Magdin.

Analistul continuă teoria:

„Ulterior, din acel punct, rămâne de văzut dacă există suficiente coordonare și voință pentru ducerea planului la capăt, iar asta depinde inclusiv de PNL.”

Există o combinație în care „apare și situația internă din partidul premierului, o coordonare pentru o cădere controlată într-un context de asumare de responsabilitate pe vreun pachet de legi în Parlament”, adaugă Magdin.

Deocamdată, premierul a renunțat la asumarea răspunderii în Parlament pentru viitoarele reforme.

Pe de altă parte, Radu Magdin crede că premierul nu comunică suficient de bine, iar tăierile de peste tot nu reprezintă o strategie tocmai bună.

Analistul reamintește că atunci când PSD și PNL s-au aliat în guvernele Ciucă și Ciolacu, populația a ajuns la o stare de lehamite, iar extremismul a crescut în România.

Îți mai recomandăm Un an de la anularea alegerilor | Care este stadiul dosarelor care privesc destabilizarea ordinii constituționale

Radu Carp, profesor de Științe Politice de la Universitatea București, crede la rândul său că PSD nu vrea să iasă de la guvernare amintind că, la începutul acestei săptămâni, trei moțiuni împotriva a trei miniștri, între care una împotriva lui Ilie Bolojan, ca ministru interimar al Educației, au fost respinse în Parlament.

„PSD a admis acest principiu al rotativei guvernamentale, anume ca PSD să dea primul-ministru începând cu 2027. Iată, suntem deja în 2026, deci nu mai este mult până când va funcționa această rotativă. Din acest punct de vedere, cred că cei de la PSD nu se grăbesc foarte tare. Din contră, așteaptă să vadă, eventual, dacă va exista o redresare economică”, explică profesorul universitar.

Și atunci – de ce sapă atât de des PSD la credibilitatea Guvernului Bolojan, cu declarații atât de dure?

„Sunt făcute cu scopul de a-și menține activat nucleul de susținători, atât pe cei din câmpul politic, dar cât și pe cei din mass-media. Există o parte a media care aplaudă faptul că există astfel de contondențe la nivelul guvernului”, spune Radu Carp.

Recent, președintele Nicușor Dan nu i-a mai luat apărarea premierului Ilie Bolojan. Iar când a făcut-o, declarațiile au fost mai degrabă tehnice, neutre.

„În momentul acesta nu există o altă alternativă. PNL are un președinte care ocupă și funcția de premier”, a spus președintele, pe 29 ianuarie, într-un interviu la Digi24.

Profesorul universitar Armand Goșu susține că toată această incertitudine politică vulnerabilizează România „fără discuție”.

În același timp, starea de acum e preferabilă stării de liniște din cei zece ani de mandat ai președintelui Klaus Iohannis.

„A fost o liniște sinistră zece ani sub Iohannis, care ne-a adus în această criză în care se află acum România, în care ai controlul serviciilor (secrete – n.r.) asupra spațiului public, asupra narativelor care se mișcă în spațiul public. Eu prefer zgomotul unei crize sinistre care nu poate să anunțe colapsul unei democrații și așa fragile”, spune Armand Goșu.

Întrebat dacă președintele Nicușor Dan ar putea să facă mai mult pentru stabilitatea politică, Armand Goșu spune că nu se așteaptă la mai mult.

„Nu pare să aibă abilitățile necesare, nu are echipă, el temporizează”, conchide profesorul Armand Goșu.

Îți mai recomandăm Studiu: Diaspora lui Simion, definită de suferință și dezamăgire. Un partid autentic de stânga ar putea submina AUR

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.