Ce faci dacă ai Covid. Traseul pacientului de la test la spital

Cele mai comune două trasee prin care o persoană bolnavă de Covid-19 intră în morișca sistemului sanitar românesc sunt fie prin declanșarea unor simptome care fac omul să meargă direct la spital, fie prin obținerea unui rezultat pozitiv la testul făcut din proprie inițiativă, când nu există simptome grave. Ce urmează pentru acești oameni?

Toate persoanele care ies pozitive la testele de Covid-19 sunt centralizate de laboratoarele de testare, de stat sau private, și trimise la Direcțiile de Sănătate Publică (DSP) locale, respectiv la Institutul Național de Sănătate Publică. Ei trebuie să aștepte indicațiile de la DSP, stând izolați la domiciliu sau unde pot. Acest lucru durează uneori chiar și zile întregi, pentru că DSP-urile sunt depășite de volumul de muncă.

Teoretic, procedura este clară, explică pentru Europa Liberă medicul Andreea Moldovan, directoarea medicală a Spitalului de Boli Infecțioase din Brașov:

„După ce se confirmă cazul, pacienții sunt îndrumați de către DSP în anumite centre medicale unde se face un bilanț al acestora – partea clinică, analize de laborator, radiografii, care sunt interpretate de medici. În funcție de rezultate și dacă sunt modificări care permit eliberarea pacientului la domiciliu sau necesită internarea. Dacă este necesară internarea, începe efortul medicului care a făcut bilanțul și al celor de la DSP să găsească locuri de internare pentru pacienții respectivi”.

Dacă ai un test pozitiv la Covid-19, nu chemi direct ambulanța, explică o sursă oficială din cadrul unui serviciu de ambulanță, pentru Europa Liberă: „Li se spune că vor trebui să meargă la un spital din cele stabilite, pentru a fi evaluați. Unii doresc, alții nu doresc. Se încearcă să fie convinși să meargă totuși la spital pentru maximum 48 de ore, pentru evaluare. După care sunt făcute liste și sunt trimise ambulanțe, îi iau și sunt lăsați pentru evaluare, apoi se readuc la domiciliu, tot așa cu ambulanța, în baza unor liste”.

Din cauza gripării acestui sistem – sunt nenumărate cazurile semnalate în care DSP fie nu răspunde la telefon, fie nu contactează cu zilele oamenii infectați – unii mai încearcă și să trișeze sistemul, spune medicul Andreea Moldovan: „Au fost situații în care s-au solicitat salvări pentru simptome minore sau de către cei fără simptome, doar ca să se sară rândul”.

Când chemi totuși salvarea și cum se decide internarea

„Dacă ai simptome, îți e rău, sună la 112. Aici este o mare problemă, pentru că numărul acestor solicitări este foarte mare. Ambulanța se duce, acordă asistență medicală de urgență și transportă urgențele reale, adică cu saturație mică a oxigenului, cu semne clare de gravitate, îl duce la cel mai apropiat spital de urgență dacă nu are test Covid, iar dacă are test Covid îl duce la spitalele de specialitate – cele de Covid, boli infecțioase, pneumologie”, explică pentru Europa Liberă sursa oficială din serviciul de ambulanță.

La spitale, în cazul celor care nu au un test de Covid-19 pozitiv, primul pas este să li se facă acest test.

„În primul rând, se face testarea PCR, care deocamdată este standardul de aur pentru diagnosticul infecției cu Covid-19. Pacienții care vin pentru testare sunt suspecți”, explică medicul Andreea Moldovan, de la spitalul de Boli Infecțioase din Brașov.

Până la rezultatul testului, care nu vine pe loc, doctorii de la spital evaluează starea pacientului și decid dacă îl trimit acasă, în izolare, sau îl internează direct. „Dacă ei sunt într-o stare bună, sunt lăsați acasă în izolare, până la primirea testului. Dacă au parametrii clinici deteriorați sau simptomatologie pregnantă, sunt îndrumați spre un spital de suspecți. Acestea sunt relativ puține, locurile nu sunt întotdeauna foarte multe, pentru că pacienții fiind suspecți, se izolează în saloane separate, ca să nu fie transmitere în cazul în care unul e confirmat și altul nu”, explică doctorița Moldovan.

Triajul necesar internării îl fac doctorii de la spitale și în cazul pacienților care ajung la spital direct cu ambulanța. Nu se mai pune problema de internare automată a tuturor celor care ies pozitivi la testele Covid-19, așa cum se întâmpla în primele luni ale pandemiei, pentru a se evita supraaglomerarea spitalelor.

„Acum nu mai e cazul de supraaglomerare cu cazuri ușoare. La început erau o grămadă de oameni care nu puteau fi externați până nu aveau două teste negative, dar lucrul acesta s-a schimbat. Nu ne permitem să mai luăm cazuri ușoare. Inclusiv tratamentele cu anticoagulante, subcutanate, le recomandăm pacienților să și le facă acasă. Nu internăm decât ceea ce chiar trebuie, cazurile grave. Restul se izolează la domiciliu, cu recomandarea că dacă apare ceva schimbat, să facă o reverificare”, explică medicul Andreea Moldovan.

Faza de „pre-spital”. Ce fac medicii de familie

Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a vorbit în repetate rânduri despre importanța fazei de „pre-spital” și că acolo „se tranșează pandemia”, în sensul că dacă spitalele se confruntă cu o avalanșă de pacienți Covid, riscă să intre în colaps. Oficialul se referea la importanța măsurilor de prevenție și respectarea de către populație a regulilor de igienă și distanțare. Totuși, în faza de „pre-spital” există dintotdeauna în sistemul sanitar medicii de familie. Rolul lor este tocmai acela de a face un pre-triaj al pacienților, pentru ca oamenii să nu meargă direct la spitale cu afecțiuni minore.

„Deocamdată, medicii de familie au fost foarte reticenți, chiar și acum, la 7 luni de pandemie. Spun că nu știu cum să urmărească, ce să facă, chiar dacă noi facem niște consulturi în care e foarte clar și explicit ceea ce trebuie făcut. E o reticență față de acești pacienți, nu e toată lumea implicată”, spune Andreea Moldovan, directoarea medicală a spitalului Covid de la Brașov.

Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei, spune însă pentru Europa Liberă că medicii de familie se implică în trierea pacienților și suspecților de Covid, mai ales în zonele rurale. Rolul lor este în special în supravegherea pacienților la domiciliu, dar și în îndrumarea lor.

„În cazul în care pacientul ne sună pentru afecțiuni, noi îl încurajăm ca înainte de a pleca de acasă, să ia legătura telefonic cu medicul de familie, astfel încât să decidem împreună care e cea mai bună cale de urmat. Nici să nu vină direct la cabinet, neprogramat, ca să nu intre în contact un caz suspect cu alți pacienți cronici. Dacă prezintă simptomatologie respiratorie, semne, un consult telefonic e suficient pentru a decide dacă este cazul pentru recoltare de probe. Putem să estimăm nivelul de gravitate al afecțiunii pe baza unor elemente pe care le culegem telefonic, după voce, respirație”, explică medicul de familie Dumitra.

El susține că scenariul în care pacienții cu Covid-19 merg direct la spitale, uneori cu simptome ușoare sau fără, creând presiune inutilă în sistemul spitalicesc, se întâmplă mai ales în zonele urbane, dezvoltate.

„În zona rurală vă asigur că nu se întâmplă. Nimeni nu vrea să plece de acasă, ca să stea la urgență nu știu câte ore. Deci nu se aglomerează camera de gardă”, spune Gindrovel Dumitra.

Numărul cazurilor de Covid-19 este în continuă creștere în România. Miercuri, au fost raportate cifre record: aproape 3.000 de noi cazuri depistate în ultimele 24 de ore și 82 de decese (dintre care 17 sunt decese survenite în lunile august și septembrie, neraportate până acum de DSP Brăila).