Regele Charles al III-lea și afecțiunea princiară pentru România:  „L-a fascinat de la prima vizită!”

Proiectele de protejare a patrimoniului natural și a monumentelor istorice săsești, programele de pregătire în meserii tradiționale, de sprijinire a producătorilor și meșterilor locali au beneficiat de finanțări substanțiale din partea Fundațiilor caritabile ale noului rege al Marii Britanii.

Ca prinț de Wales, Charles a ajuns prima dată în România în 1998, când a vizitat și satul brașovean Viscri, unde avea să ajungă aproape de fiecare dată când a revenit pe „tărâmurile mioritice”.

Pe strada principală din satul inclus în lista patrimoniului mondial UNESCO, datorită bisericii sale fortificate, deține prin intermediul fundației sale înființată în România în 2015 o casă de secol XIX, achiziționată încă de la primele sale vizite în România.

Turist, în fața casei din Viscri, Brașov, achiziționate și restaurate de prințul Charles, prin intermediul uneia dintre fundațiile sale, în urmă cu aproximativ 20 de ani.

„De la prima mea vizită aici, acum peste 20 de ani, am ajuns să cunosc și să apreciez foarte multe lucruri la România: moștenirea istorică excepțională și neîntrecuta ei biodiversitate, întinsele păduri mixte și încântătoarele ei priveliști. În ce mă priveşte, România ocupă un loc deosebit în inima mea”, spunea, într-un documentar realizat în 2020, din seria „Wild Carpathian”, prințul Charles.

„Voi continua, atât cât îmi va sta în putinţă, să pledez pentru importanţa protejării şi celebrării comorilor unice ale României, a satelor, a clădirilor istorice, a tradiţiei culinare, a preţioasei biodiversităţi, a faunei sălbatice şi a pădurilor maiestuoase. Sunt multe locuri de explorat şi turismul domestic are un potenţial excepţional de a crea noi locuri de muncă, de a genera prosperitate până şi în cele mai izolate zone rurale”, mai transmitea, tot atunci, prințul de Wales.

Prințul Charles, în 2002, după o vizită la castelul Banffy din Bonțida, județul Cluj.

Declarațiile de curtoazie și de promovare a României, reluate de prințul Charles în numeroase ocazii au fost dublate de susținerea financiară și de 'lobby' pentru activitățile desfășurate de numeroase ONG-uri, în special din Transilvania, dar nu numai. De altfel el s-a arătat fascinat și de sălbăticia și unicitataea Deltei Dunării, de pitorescul Bucovinei și al Maramureșului.

Totodată, noul suveran al Marii Britanii are strămoși în România, lucru pe care l-a evidențiat de asemenea de-a lungul timpului.

Contesa Claudine Rhédey (1812-1841), născută în Sângeorgiu de Pădure a fost stră-străbunica regina Elisabeta a II-a. Localitatea din județul Mureș a fost vizitată de Charles în periplurile sale în România.

Prințul Charles, după ce a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Babeș-Bolyai din Cluj, al cărui rector era atunci președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop. Tot atunci, Charles a vizitat și biserica greco-catolică din Teiuș, unde sunt îngropați strămoși mai îndepărtați ai săi.

În 2017, prințul a vizitat și biserica greco-catolică din Teiuș, unde sunt îngropați Petru și Zamfira Racz, strămoșii Claudinei Rhédey și implicit ai săi. Atunci a primit și titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Babeș-Bolyai, alături de care fundațiile sale au derulat unele proiecte în Transilvania.

Regele Charles al III-lea a vizitat ultima dată România în luna mai, în calitate de prinț de Wales. A participat atunci și la lansarea unui mai amplu proiect transfrontalier de remîmpădurire.

La ultima sa vizită în România, în luna mai, prințul Charles a fost primit la Cotroceni de președintele Klaus Iohannis, dar și la palatul Elisabeta, de către principesa Margareta. El a participat atunci și la lansarea unui amplu proiect transfrontalier de împădurire.

„A fost fascinat de România de când a ajuns prima dată aici!”

De la finalul anilor '90 până în 2013, fundațiile caritabile ale prințului Charles au susținut activitățile organizației Mihai Eminescu Trust, dar și ale altor organizații implicate în salvarea patrimoniului istoric și susținerea comunităților rurale.

În 2015 a fost lansată oficial Fundația Prințului de Wales România, care a derulat mai multe proiecte de formare în meserii tradiționale și de antreprenoriat, respectiv de promovarea a producătorilor locali. Programul de conservări și restaurări Ambulanța pentru Monumente, al asociației Monumentum, s-a numărat de asemenea între asociațiile puternic susținute de prințul de Wales.

„Ce m-a uimit de fiecare dată a fost inteligența prințului Charles, avea o capacitate de a scana un proiect nou din prima, să își dea seama cât este de fezabil și cum ar putea fi realizat”, a povestit pentru Europa Liberă Aura Woodward / Neag, fost președinte al fundației Prințul Charles România.

Fostă jurnalistă BBC, locuiește în prezent Londra și a condus fundația încă dinainte de lansarea oficială din 2015, între 2014 și 2019. Anterior a activat în alte organizații aflate sub patronajul fundației princiare, în capitala Marii Britanii.

Prințul Charles la o întâlnire cu producătorii locali din Viscri și împrejurimi, în 2017.

Sensibilitatea prințului Charles față de România datează de dinainte de '89, adaugă ea.

„Știa de România, de frumusețile și de patrimoniul ei; pe finalul unui discurs ținut la Londra, cu câteva luni înainte de căderea comunismului, a făcut trimitere la planul de sistematizare al lui Nicolae Ceaușescu, care urmărea demolarea caselor vechi și înlocuirea lor cu blocuri”, povestește Aura Woodward.

În discursul respectiv prințul își manifesta îngrijorarea vizavi de posibila distrugere a monumentelor istorice, a clădirilor de patrimoniu, dar avea să ajungă în România abia în 1998.

„A fost fascinat de România de când a ajuns aici. Într-un interviu acordat BBC descria foarte frumos prima impresie, a fost fascinat și uimit de frumusețe naturală, diversitatea florilor, plantelor, de munții noștri și de aceste clădiri foarte frumoase, care sunt cu sutele, cu miile, întregi 'colecții' în sudul Transilvaniei”.

Prințul Charles, alături de refugiați ucraineni, la centrul de la Romexpo, București, în timpul ultimei sale vizite în România, în luna mai.

„După acea vizită s-a decis că vrea să facă ceva, să contribuie la conservarea acestor resurse prețioase ale României”, explică fosta directoare a fundației prințului de Wales.

Așa a început sprijinirea mai multor organizații active în satele săsești din Transilvania, în special Mihai Eminescu Trust, între 2003-2013.

Conacul Appafi din satul Mălâncrav din judeţul Sibiu, restaurat de fundația Mihai Eminescu Trust, sprijinită financiar timp de peste zece ani de fundațiile prințului Charles.

De fondatoarea fundației, Caroline Fernolend și de mama sa Sara Dotz, se leagă și înfiriparea legăturii prințului Charles cu Viscri, după cum scrie Ruxandra Hurezean, autoare a mai multor volume de reportaje, între care și „Povestea sașilor în Transilvania. Spusă chiar de ei”.

Familia Sarei Dotz era singura familie de sași rămasă în Viscri în anii '90. Când prințul Charles a vrut să ajungă aici, în 1998, autoritățile române au încercat să îl oprească la Moșna, în județul Sibiu, pentru a nu da nas în nas cu comunitatea de romi care se aciuase în fostul sat săsesc.

Prințul de Wales, într-o plimbare pe străzile Sibiului, în 2018. Conservarea patrimoniului săsesc a fost una din preocupările sale legate de România.

Caroline, mama și ei și ceilalți de-ai casei au ținut însă cu dinții să ajungă la locul întâlnirii.

„Au luat cu ei o fotografie a satului, un borcan de dulceaţă şi un ştergar făcut în casă. S-au dus să-i spună viitorului rege al Angliei că au nevoie de el. Că satul lor, departe de şosea, rătăcit printre dealuri, moare dacă nu va fi ajutat. Aşa au făcut. S-au înfăţişat prinţului şi Caroline, fiica Sarei, care ştia engleză, i-a spus ce aveau de spus. Şi prinţul a înţeles”, explică Ruxandra Hurezean.

Sprijin pentru asociații nu doar din Transilvania

În timp, fundația Mihai Eminescu Trust s-a implicat în restaurarea aproximativ 150 de case și instruirea a sute de persoane în meserii tradiționale, cu sprijinul masiv al fundației prințului Charles. Susținerea financiară s-a îndreptat și înspre alte organizații, active în domeniul patrimoniului și al biodiversității, din Transilvania.

Fundația prințului de Wales a finanțat constant fundația Fara, Suceava, care ajută copiii defavorizați din regiunea Moldovei. Fondată la începutul anilor '90 de Jane Nicholson, „este fundația cu cel mai lung patronaj al Fundației prințului Charles”, spune Aura Woodward.

Pasiunea prințului de Wales în proiecte i-a fost întreținută și de exemplul contelui Tibor Kálnoky, descendent al unei familii nobiliare maghiare, revenit în România după mulți ani petrecuți în Franța și Anglia.

Satul brașovean Viscri figurează pe lista mondială a patrimoniului UNESCO, datorită bisericii fortificate de secol XIII. Peisajul natural al zonei a fost de asemenea în centrul preocupărilor prințului de Wales.

„Noi aveam prieteni comuni. El, din Anglia, a văzut ce facem noi la Micloșoara și l-am invitat să vină aici. Pe urmă a zis – 'Gata, hai să facem ceva împreună!'. Voia să aibă un loc al lui, unde să poată veni o dată pe an și să se simtă bine. Mai întâi a cumpărat casa de la Viscri și, un pic mai târziu, pe cea de la Valea Zălanului”, povestea Tibor Kálnoky, într-un articol publicat de PressOne.

O localnică din Viscri urmărește la tv nunta prințului William cu Kate Middleton, în 2011. Localitatea vizitată de atâtea ori de prințul Charles a fost vehiculată la acea vreme ca posibilă destinație pentru luna de miere a tânărului cuplu.

El administrează de altfel în prezent domeniul prințului Charles, devenit între timp rege al Marii Britanii, din Valea Zălanului, Covasna. A fost invitat la nunta prințului William cu Kate Middleton și l-a reprezentat pe prințul Charles la înmormântarea reginei Ana, soția regelui Mihai.

În 2017, prințul Charles a fost prezent la ceremoniile funerare ale regelui Mihai I al României.

În fapt, atât deja celebra casă albastră din Viscri, de la numărul 163, cât și cea din Covasna nu au fost achiziționate direct de prințul Charles, ci de fundația care îi poartă numele, ne-a explicat Aura Woodward.

După decesul reginei Elisabeta a II-a, pe frontispiciul casei a fost amplasat un mesaj de condoleanțe.

Mesajul de condoleanțe postat pe poarta casei deținute de fundația prințului Charles, în Viscri, după decesul reginei Elisabeta a II-a, mama sa.

Chiar dacă oficial sunt singurele proprietăți imobiliare deținute, direct sau indirect, de prințul Charles în România, potrivit altor informații, actualul rege ar mai deține și alte imobile în zona Transilvania.

Odată cu lansarea filialei din România a fundației prințului de Wales, în 2014-2015, casa din Viscri a trecut de la rolul de casă de oaspeți la centru de activități pentru comunitate.

Cursuri de meserii tradiționale

„Am dorit să devină un loc unde să organizăm cursuri, activități, prin care am încercat să îi învățăm pe oameni o meserie, să fie un loc de întâlnire pentru fermieri. Prințul a fost foarte entuziasmat de idee”, a povestit fosta directoare a Fundației.

Prințul Charles la o întâlnire cu femei din zona Viscri, specializate în coaserea iilor.

În cinci ani câteva sute de persoane au urmat cursuri de formare sau perfecționare în meserii tradiționale, precum zidar, pietrar, iar femeile pricepute în cusut / brodat din sat și din zonă au învățat să își fructifice priceperea.

„Am încercat să le ajutăm să își facă priceperea rentabilă, coseau o ie în 2-3 luni, iar prețul era poate de 350 de euro pentru 2 luni de muncă. Cu implicarea unui designer din București, le-am stimulat să facă mici creații, de broderie, care să fie folosite ca accesorii la creațiile vestimentare, ceea ce a devenit mult mai rentabil”.

Costum realizat de Andra Andreescu, cu manșete brodate de femei din Viscri, Brașov, susținute de fundația prințul Charles.

Activitățile desfășurate prin intermediul fundației au avut un efect și pe orizontală, a spus Aura Woodward, în sat dezvoltându-se foarte multe mici afaceri.

„Cred că au apărut vreo 40 de mici afaceri, ceea ce era senzațional într-un sat de 500 și ceva de oameni: doamne care făceau dulcețuri, artizanat, tururi ghiduri, activități foarte potrivite pentru dezvoltarea mediului rural. Aproape nimeni nu mai era fără loc de muncă în sat”.

De altfel, în 2017, fundația a lansat un proiect de sprijinire a fermierilor și producătorilor locali din mai multe zone ale României, astfel încât să își poată promova mai bine produsele.

Aura Woodward a povestit și o întâmplare tragi-comică, legată de o întâlnire cu prințul Charles.

Șura de secol XIX a casei fundației prințului Charles din Viscri, reamenajată și devenită între timp sală de lectură și sală pentru diverse activități.

„Îl așteptam înăuntru, afară ploua, am vrut să vedem împreunăm șura, construită la 1820 și ceva și aproape ne-a căzut poarta în cap”, își amintește ea.

Șura casei Fundației Prințului Charles din Viscri, restuarată și amenajată interior, a devenit centrul programelor și cursurilor de formare pentru localnicii din zonă, de la mici fermieri, la femei pricepute la cusut și brodat.

În timp, activitățile fundației au continuat cu proiecte de sprijinire a fermierilor și producătorilor locali, de ajuor financiar pentru recuperarea medicală a militarilor răniți în Afganistan și Irak care doreau să participe la competiții sportive.

Aportul financiar pentru activitățile derulate de ONG-urile aflate sub patronajul Fundației în cele peste două decenii de la prima vizită a prințului în România este de ordinul milioanelor de euro, potrivit Aurei Woodward.

Un sfert din finanțarea pentru Ambulanța monumentelor, de la fundația prințului

Unul din proiectele în care prințul Charles s-a implicat masiv a fost Ambulanța pentru Monumente, unul din cele mai spectaculoase programe de conservare și restaurare a monumentelor istorice, în special din Transilvania, dar nu numai.

În șase ani de activitate, organizația Monumentum, care derulează programul, a reușit să intervină la aproximativ 80 de clădiri monument istoric, în special biserici vechi.

Prințul Charles, în mijlocul voluntarilor programului Ambulanței pentru Monumente, în 2019, în județul Mureș.

„Prințul venea de multe ori pe șantiere, discuta cu mulți dintre voluntari, se interesa de parcursul lor particular, îi întreba ce îi motivează pe fiecare”, explică Eugen Vaida, președintele organizației.

El este în prezent și coordonatorul Fundației Prințului de Wales în România, devenită însă în ultimii ani un program al fundației-mamă.

Spune că aproximativ 25% din costurile programului estimate în cei șase ani la aproximativ 1,3 milioane de euro, în restaurări, inclusiv școli de vară, ar proveni de la fundația prințului Charles.

„Ideea a fost să încercăm să sensibilizăm și finanțatori locali, pentru că asta este ideea de bază a proiectului, cei de la nivel local, național, trebuie să înțeleagă cât de urgentă și importantă este conservarea patrimoniului”, adaugă Vaida.

Prințul Charles a avut o contribuție decisivă pentru creșterea calității restaurărilor de biserici și case vechi în mediul rural, adaugă el.

„Este un fenomen în România, de persoane care se relochează în mediul rural, oameni care au văzut case restaurate de mai multe fundații pe care le-a susținut Alteța Sa și care au ridicat cumva standardul restaurării în România. A făcut totodată cunoscut patrimoniul românesc, în special cel săsesc și maghiar peste tot în lume și în România”, a conchis Eugen Vaida.

El a evidențiat și finanțarea acordată de fundațiile prințului pentru recondiționarea atelierului de țiglărie de la Apoș, județul Sibiu.

Biolog: Prințul Charles chiar e un cunoscător și iubitor de natură

Pentru biologul Tibor Hartel, cadru universitar în Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, întâlnirea cu prințul Charles, dar și cu savanți din domeniul mediului care obișnuiau să îl însoțească, au fost de impact.

L-a întâlnit pe actualul rege la mijlocul anilor 2000, iar între 2015-2017 a colaborat cu fundația acestora la o serie de traininguri de educație ecologică pentru studenții săi.

Prințul Charles s-a implicat în mai multe proiecte de promovarea a bio-diversității Transilvaniei.

„De câte ori venea în Transilvania, o făcea ca iubitor real de natură și cunoscător de natură, are o cunoaștere botanică și zoologică extraordinare. Am fost rugat să îl însoțesc să vorbim despre natură, ceea ce pentru mine a fost o experiență extraordinară, per total”.

Hartel spune că a avut ocazia să întâlnească somități din domeniul biologiei, cu care a colaborat și ulterior, precum Roy Stewart, fost ministru al mediului în Marea Britanie sau Patrick Holden, de la un ONG internațional care luptă la nivel global luptă pentru susținerea sănătății solurilor.

Biologul și-ar dori ca tinerii să învețe din lecția sensibilității față de mediu „predată” de actualul rege și de colaboratorii săi. Lucrează alături de aceștia la proiecte de conservare și promovare a unor pășuni tradiționale din Transilvania.

„Pășunile cu arbori pe care eu le studiez datorită acestor oameni și contactelor internaționale, cu oameni de calitate și vizibilitate științifică internațională. Realizez din ce în ce mai mult cât de mega-importante sunt pășunile cu arbori din Transilvania. Este dramatică este deteriorarea lor și poate fi o pierdere uriașă a generațiilor care vin după noi”, avertizează el.

Prețuit și mediatizat de prințul Charles, patrimoniul natural al României a intrat în centrul atenției și a altor fundații și organizații britanice și nu numai.

Într-un articol din 2015, PressOne scria despre achizițiile masive de teren ale Fundației Conservation Carpathia (FCC), pe culoarul Rucăr - Bran și în parcul național Piatra Craiului.

Chiar dacă au scopul conservării naturii, achizițiile ridicau întrebări legate de cedarea de către statul român a unor proprietăți naturale strategice.

Puțin probabil să mai revină, ca rege, la Viscri

Odată devenit suveran al Marii Britanii, este puțin probabil ca regele Charles al III-lea să mai ajungă în satul de care s-a îndrăgostit la finalul anilor '90.

De altfel, pregătirile pentru acest moment au început de mai demult, spune Aura Woodward. De altfel, Fundația Prințului Charles România a devenit mai degrabă un program în cadrul fundațiilor sale de caritate.

„În discursul său ca rege, după moartea reginei Elisabeta, a făcut o referire clară la fundațiile sale și a spus că sunt pe mâini bune, dar că nu va mai avea timpul și energie să se implice (la fel ca până acum, n.red.). Pentru mine este un mesaj destul de clar. Nu este imposibil să mai vină în România, dar este puțin probabil”, a conchis ea.