Europa Liberă a vorbit cu Odeta Nestor, unul dintre cei doi reprezentanţi ai industriei pariurilor şi jocurilor de noroc (cel de-al doilea personaj este Sorin Constantinescu), care ar încerca să ajungă prin interpuşi la premier și la alți membri ai Guvernului sau Parlamentului ca să împiedice o reglementare mai strică a domeniului, după cum susține Marcel Ciolacu.
Odeta Nestor: „M-a surprins ieşirea premierului. Susţinem reglementarea domeniului, dar nu aşa!”
Într-un discurs ținut în weekend, la Hunedoara, premierul a menţionat două nume din partea industriei, „unul Sorin” şi „una Odette”, care „tot ne caută prin interpuşi şi nu ştiu cum să ajungă la noi, să nu cumva să facem ordine şi serverele acestor jocuri de noroc să fie în instituţia jocurilor de noroc, şi nu în alte ţări sau în offshore-uri”.
Odeta Nestor, preşedinte a Asociaţiei Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanţă (AOJND), admite că majoritatea multinanţionalelor din piaţă au sediul fiscal în Malta, dar susține că plătesc taxe de sute de milioane de euro anual statului român.
Actul normativ anunțat de premier, referitor la serverele care trebuie să fie în România și nu în offshore-uri, ar avea prevederi care ar putea determina unele companii să părăseasă România, se plânge femeia.
„Este mărită la șapte milioane de euro garanţia pentru risc de neplată, faţă de 100.000 per activitate în prezent. Nicio companie din servicii de pariuri online nu are datorii la stat”, se apără ea.
Cât privește presiunile puse „pe premier și pe Freddy” (n.r. Alfred Simonis, președintele Camerei Deputaților, PSD), Odeta Nestor neagă că ar fi încercat să ia legătura cu cei doi ca să facă lobby pentru această industrie.
„Mă surprinde că premierul a ieşit cu invocarea a două nume, între care şi al meu. Nu înţeleg de unde”, spune pentru Europa Liberă Odeta Nestor.
Odeta Nestor neagă presiunile, dar admite lobby-ul
Președinta Asociaţiei Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanţă (AOJND), spune că asociaţia reprezintă diviziile de pariuri online ale unor companii multinaţionale mari, care au echipe de avocaţi, şi că, în funcţie de informaţiile transmise de aceştia din urmă, a reprezentat de fiecare dată interesele lor în cadru organizat, legal.
Lobby-ul se încadrează tot aici, crede ea.
Nici sumele imense de bani investite în marketing și reclame nu încalcă vreo lege, cel puțin deocamdată.
Menționează și că a fost prezentă în comisiile unde s-au dezbătut proiectele de lege iniţiate în ultimii ani - situarea sălilor de jocuri la minim 300 de metri de şcoli, interzicearea reclamelor - pentru „a explica decidenţilor politici, pornind şi de la exempul altor ţări, impactul pe care îl poate avea asupra domeniului orice modificare propusă.”
De precizat însă că lobby-ul ca instituție nu este reglementat în România, așa cum este în SUA, de exemplu.
Deputat: Reprezentanții industriei au un ton amenințător
Pe de altă parte, deputata USR Diana Stoica, iniţiatoarea mai multor proiecte pe teme jocurilor de noroc spune că reprezentanţii industriei folosesc adeseori un ton agresiv şi chiar ameninţător la dezbaterile din Comisiile care analizează proiectele.
Asta reiese inclusiv din stenogramele unor ședințe, spune ea.
„Pe lângă ceea ce susţin public, în comisii uneori lansează ameninţări voalat, la nivel personal. Nu ştiu ce i-au spus lui Ciolacu, dar mie mi s-au transmis astfel de mesaje, voalate”, a spus parlamentarul.
Parlamentarul a adăugat că nu a vorbit până acum despre asta pentru a nu transmite un mesaj de auto-victimizare al politicienilor.
Odeta Nestor invocă riscul de infringement
Cât despre actul normativ privind sediul fiscal al companiilor de jocuri de noroc, reprezentanta industriei se plânge că nu a fost prezentat oficial şi discutat cu mediul de afaceri și avertizează că măsurile pot atrage consecinţe din partea organismelor europene.
„Pentru orice proiect pe jocuri de noroc care vizează modificări pe zona tehnică există obligaţia să fie notificată Comisia Europeană. România riscă să intre în infringement dacă vor fi făcute astfel de modificări, dacă nu cumva Guvernul a negociat.”
Fostă preşedintă a Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc (ONJN), instituţie de stat, susține că, în vechea sa calitate, a contribuit la reglementarea domeniului - inclusiv prin limitarea intervalului orar de reclamă TV.
În ciuda numărului tot mai mare de reclame de la televizor, companiile pe care le reprezintă în asociaţie ar susţine şi ele limitarea publicității și ar promova jocul responsabil, spune Odeta Nestor. Dar interzicerea totală nu este fezabilă, adaugă ea.
Europa Liberă a adresat mai multe înrebări Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, dar nu a venit un răspuns până la publicarea acestui articol.
La rândul lui, Sorin Constantinescu, celălalt nume invocat de Marcel Ciolacu, fost şef al asociaţiei cazinourilor, a spus că premierul a fost deranjat de o întâlnire pe care a avut-o cu liderul AUR, George Simion, fără legătură cu jocurile de noroc.
„Să prezinte probe”, s-a apărat Constantinescu, întrebat de Libertatea despre acuzații.
Cine e Freddy
Europa Liberă a discutat şi cu celălalt demnitar asupra căruia s-ar fi făcut presiuni - liderul deputaţilor PSD şi preşedintele interimar al Camerei, Alfred Simonis, Freddy, după cum a fost alintat de către premierul Marcel Ciolacu.
„Sunt pregătit, la fel ca şi Freddy (Alfred Simonis - n.r.) şi Sorin (Grindeanu - n.r.) şi nu ne e frică de nimic din ceea ce am făcut”, spunea premierul Ciolacu.
„Să vă fie frică de ceea ce pot inventa despre dumneavoastră. De aceea eu consider că am ajuns într-o formă de şantaj”, adăuga el, solicitând verificări din partea statului român pentru a lămuri situaţia.
Alfred Simonis a spus pentru Europa Liberă că „nu mă intimidez de nicio practică a industriei, care face foarte mulţi bani”, evitând să precizeze dacă s-a simţit presat în vreun fel de reprezentanţi ai domeniului sau nu.
Simonis, alături de alte zeci de parlamentari PSD, este iniţiatorul proiectului de lege prin care sălile de jocuri de noroc şi pariuri sunt scoase la cel puţin 50 de metri în afara localităţilor.
Proiectul a fost adoptat pe 5 septembrie de Senat, fiind trimis la Camera Deputaţilor, decizională în acest caz.
Legea lui Freddy, dublată de OUG-ul lui Ciolacu
Președintele Camerei Deputaților, Alfred Simonis, spune că proiectul pe care l-a iniţiat şi prin care sălile de jocuri ar urma să fie scoase în afara localităţilor va fi adaptat în funcţie de ordonanţa de urgenţă pe care urmează să o adopte Guvernul.
„Proiectul este acum în comisiile parlamentare, OUG-ul urmează să preia însă şi parte din lege, va trebui să aşteptăm să vedem care va fi forma adoptată, să vedem ce va trebui scos din lege.”
El spune că părţile centrale ale legii - scoaterea sălilor de jocuri la minim 50 de metri în afara localităţilor, nu mai puţin de 300 de metri de şcoli - vor rămâne în legea adoptată de Parlament.
Proiectul mai are de trecut prin patru comisii parlamentare, dar Simonis e optimist.
„Obiectivul meu este să fac o lege clară, la care normele de aplicare să poată apărea foarte rapid şi să fie aplicată efectiv.”
Premierul Ciolacu de azi declară război jocurilor de noroc. Premierul Ciolacu de ieri a dat aviz negativ pe legea lui Freddy
Legea iniţiată de Alfred Simonis a primit în iulie 2023 aviz negativ din partea Guvernului, al cărui proaspăt premier era chiar Marcel Ciolacu.
Avizul negativ avea nouă observații și era semnat de actualul prim-ministru.
„Guvernele dau avize negative în funcţie de ce scriu Ministerele. În acest caz avizul a fost scris de Ministerul Justiţiei, încă dinainte ca Marcel Ciolacu să devină premier. Nu vă imaginaţi că un premier citeşte zeci de iniţiative pe care le avizează pozitiv, sau negativ, asta fac Ministerele. În aceeaşi zi a ieşit însă în şedinţă de Guvern şi a spus însă că susţine modificarea legislativă”, încearcă să explice Alfred Simonis schimbarea la 180 de grade a guvernului Ciolacu.
Îți mai recomandăm Senatul a aprobat proiectul care scoate din orașe sălile de jocuri de norocUn deputat liberal, partener de Coaliție, îl contrazice pe Freddy
Dar deputatul PNL Adrian Cosma, care a iniţiat proiectul de interzicere completă a reclamelor la jocurile de noroc, adoptat în martie de Senat - cu modificări drastice iniţiate chiar de liberali, susține pentru Europa Liberă cu totul altceva.
20 de parlamentari PSD şi-au retras semnăturile, la recomandarea conducerii centrale, spune Cosma.
„De ce au făcut asta, după ce semnaseră iniţial? Ei spun că «vrem să trecem legea», dar în Comisii fix cam cei de la PSD se opun. Nu vorbim atunci de ipocrizie?”, a spus parlamentarul.
În plus, peste șapte proiecte de lege care înăspreau regimul jocurilor de noroc au băltit în Parlament în ultimii ani, ani în care PSD a avut cele mai multe voturi. Dar nu le-a folosit ca să adopte inițiativele.
Dumitru Borțun: Marcel Ciolacu e în proces de rebranding, vrea să fie văzut ca om de stat, responsabil
Luarea unei poziţii ferme de către premierul Ciolacu - pe un domeniu blamat tot mai mult de societate din cauza riscului de dependenţă, cu consecinţe dramatice - face parte din procesul său dintr-un rebranding, spune expertul în comunicare Dumitru Borţun.
„De la imaginea unui om politic, conducător politic, trece la imaginea omului de stat, poate chiar viitor preşedinte al României. Toată strategia discursivă pe care o avem la dânsul în ultimele luni este centrată în jurul responsabilităţii pentru destinul ţării şi pentru viitorul acestei naţiuni.”
„În acest context, „pare firesc, chiar obligatoriu să te legi de casele de pariuri, care sunt o «plagă» a societăţii româneşti. Exploatează viciile naturii umane, iar obţinerea de bani uşor constituie întotdeauna o ispită. Oamenii visează la câştiguri uşoare şi întreţin profituri foarte mari ale acestor companii”, adaugă profesorul de la SNSPA.
Îți mai recomandăm Analiză | Uimirile, indignările și „reformele” premierului Marcel CiolacuFaptul că Marcel Ciolacu şi-a schimbat optica nu ţine de o ipocrizie, ci de un proces întâlnit în rândul politicienilor, în care aceştia îşi pot schimba ideile.
Iar în acest caz are susţinerea socială necesară pentru a promova iniţiative de reglementare mai strictă a domeniului, conchide Dumitru Borțun.
Peste 100.000 de persoane dependente, în statistici. În realitate mai mulţi
În timp ce reclamele la companii de pariuri abundă şi au ajuns chiar pe cerul unor oraşe, prin baloane de mari dimensiuni ori spectacole cu drone, fenomenul naşte tot mai multe îngrijorări în societate.
Îți mai recomandăm 160.000 de români cer interzicerea reclamelor la jocurile de noroc, după ce un tânăr s-a autoincendiatPână în mai 2023, peste 160.000 de persoane semnaseră o petiție inițiată de comunitatea Declic pentru interzicerea reclamelor la jocurile de noroc și pariurile sportive.
În România nu există studii recente care să stabilească numărul persoanelor dependente.
Ultimul a fost realizat în 2016, la comanda unei asociații a organizatorilor de jocuri de noroc, și stabilea că ar fi 100.000 de persoane dependente.
Cifrele ar fi mult mai mari, potrivit specialiştilor.
Îți mai recomandăm Țară în service | Imperiul „păcănelelor”. Statul român joacă la noroc soarta dependenților și câștigă miliardePsihoterapetul Viorel Roman declara la începutul anului pentru Europa Liberă că solicitările de tratament au crescut foarte mult, proporţional cu creşterea numărului de servicii de pariuri şi jocuri de noroc.
„Pur observând, cred că de 500 de ori - poate mai mult, cam atât au crescut cererile de tratament”, explica el.
Între timp, principalele competiții de fotbal, prima ligă și Cupa României, au ambele în titulatură și numele unor case de pariuri, în timp ce un grup de profil și o firmă din grup sunt sponsori ai FRF și ai echipei naționale.
Foşti jucători celebri de fotbal - Ilie Dumitrescu, Bogdan Stelea, Ciprian Marica - promovează, în baza unor contracte, imaginea caselor de pariuri. Diverși influenceri fac și ei imagine companiilor din domeniu.
La celălalt pol, vlogger-ul Mircea Bravo este printre cei care s-au delimitat ferm de acest fenomen, refuzând să accepte reclame de la casele de pariuri.
Îți mai recomandăm Actorul Mircea Bravo: Am fost ofertat cu 100.000 de euro ca să fac reclamă jocurilor de noroc. Am refuzatConform datelor obținute de Europa Liberă la începutul anului, de la Oficiul Național al Registrului Comerțului, în România sunt înregistrare aproape 690 de firme care au ca obiect de activitate jocurile de noroc. Numărul salariaților acestor societăți este de aproape 22.000.
Cifra de afaceri a acestor companii, pentru anul 2021, a fost de puțin peste 9 miliarde de lei (1,8 miliarde de euro).