Companiile și persoanele care sunt afectate de criza generată de noul coronavirus trebuie ajutate de bănci, însă nu toată lumea ar trebui să beneficieze de scutirea de la plata ratelor, a explicat pentru Europa Liberă, Ionuț Dumitru, economist-șef al Raiffeisen Bank. De pildă, bugetarii sunt o categorie de persoane ale căror venituri nu au fost afectate de criză și pentru care nu s-ar justifica o astfel de măsură.
„După părerea mea nu e bine să vedem o abordare generală pentru toți clienții pentru că trebuie spus foarte clar: sunt clienți care sunt foarte afectați și trebuie ajutați și sunt clienți care nu sunt afectați deloc. Spre exemplu, clienții care sunt salariați în sectorul public nu sunt afectați deloc. Veniturile lor nu scad, nu îi dă nimeni afară și nu au nicio dificultate financiară. Și atunci, evident, că nu poți să aplici o facilitate pentru toată lumea și nu cred că e o abordare sănătoasă”, atrage atenția Ionuț Dumitru
Îți mai recomandăm Câți oameni sunt angajați la stat și de ce nu reușește reforma administrațieiDin totalul forței de muncă, de circa 5 milioane de persoane, 1,2 milioane de salariați sunt bugetari care, în opinia economistului, „nu au fost afectați de niciun fel financiar în momentul de față și probabil că nici nu vor fi”.
Situația economică depinde însă de durata pandemiei și cu cât va dura mai mult până se va reuși stăpânirea pandemiei cu atât mai mare va fi impactul economic.
„În funcție de scenariul în care ne aflăm putem să avem un impact mai mare sau mai mic asupra activității economice, cert este că vom avea, în orice scenariu, chiar și în cel mai pozitiv, o contracție puternică a activității economice, probabil în trimestrul II și poate chiar și în trimestrul al III-lea. Astfel, este de așteptat ca o parte a populației să aibă probleme în a-și plăti ratele în condițiile în care vedem multe companii care au trimis oamenii în șomaj tehnic sau pur și simplu trimiși în somaj”, mai spune Ionuț Dumitru.
„Băncile au și ele un interes direct să nu complice și mai mult situația clienților și să le lase o gură de aer”, explică economistul.
De altfel, mai multe bănci au anunțat, în ultimele săptămâni, posibilitatea amânarii ratelor pentru câteva luni pentru clienții lor aflați în dificultate, altele aveau prinse în contractele de credit eventualitatea luării unei „pauze” de trei luni în cazul în care pe parcursul contractului de creditare sunt întâmpinate dificultăți financiare.
Totuși faptul că amânarea s-ar putea face pentru o perioadă de nouă luni ar putea crea dificultăți financiare și la nivelul băncilor.
„Chiar văzusem zilele trecute, calculase cineva un impact de circa 10-12 miliarde de lei (2,2 -2,6 miliarde de euro) pierdere pentru bănci în situația în care timp de nouă luni nu s-ar plăti deloc dobânzi. Ceea ce nu e deloc o sumă mică, e o sumă destul de mare pentru sistemul bancar românesc, probabil dublul profitabilității dintr-un an foarte bun și nu toți anii sunt foarte buni”, argumentează economistul.
Pentru o bancă, majoritatea resurselor sunt vin de la cei care depun banii pentru economisire, sub formă de depozite, iar cea mai mare parte a activelor, adică plasamentele pe care le face o bancă sunt reprezentate de creditele către clienți.
„Dacă timp de nouă luni de zile, o perioadă foarte lungă, nu încasezi nicio rată de la toți clienții pot apărea niste probleme de lichiditate în condițiile în care bilanțul trebuie întotdeauna să fie finanțat și, în esență, banca să își păstreze angajamentele față de deponenții pe care îi are și cărora le-a luat resursele. Banii pe care plasați în credite sunt, în primul rând, din banii, din depozitele clienților”, mai punctează Ionuț Dumitru.
Îți mai recomandăm Cum riscă statul român să ajungă să trăiască de azi pe mâineAcest gol de lichiditate ar trebui acoperit apelând la piețele financiare, un lucru costisitor în condițiile în care acestea nu trec prin cel mai bun moment al lor.
Deocamdată, băncile din România au suficientă lichiditate, după cum a anunțat recent și guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu: „sistemul bancar românesc este solid și funcționează cu parametrii de lichiditate și solvabilitate peste mediile europene”.
Cu toate acestea, Ionuț Dumitru mai atrage atenția că deși poziția de lichiditate este în prezent una foarte bună, „deciziile nechibzuite, negândite foarte bine și fără studii de impact pot deteriora aceasta situatie” și „pot avea implicații majore, iar costurile ulterioare pot fi mai mari decât beneficiile pe care pretindem că le aducem”.
Ordonanța privind amânarea ratelor la bănci a fost publicată luni în Monitorul Oficial, iar, joi, în ședința de Guvern vor fi aprobate și normele de aplicare. „Am cerut să fie o procedură foarte simplă pentru că vorbim de persoane care au fost afectate direct sau indirect de această situaţie de criză de sănătate, pentru ei a fost creată această procedură. Ordonanţa se referă la cei care au fost afectaţi - persoane fizice sau juridice”, a explicat pentru Hotnews ministrul de Finanțe, Florin Cîțu.
Cîțu a mai spus că o persoană aflată în șomaj tehnic este afectată direct, în timp ce alții pot fi afectați indirect dacă veniturile familiei au scăzut. „Încercăm să prindem o plajă cât mai largă de persoane să aibă acces la această facilitate. În acelaşi timp am extins si către persoanele care îşi vor plăti rata până în momentul în care depun cererea”, a mai spus Florin Cîțu.
În paralel, a trecut de votul Senatului un proiect de lege al PSD care consideră că toate persoanele trebuie să beneficieze de dreptul de a-și amâna ratele la bănci, nu doar cele care au probleme financiare din cauza coronavirusului, dar și firmele aflate în insolvență. Scopul social-democraților este acela de a trece cât mai repede acest proiect, dar și altele cu caracter economic, de Ca,era Deputaților pentru a ajunge pe masa președintelui Iohannis.