Cum arată radiografia stării de sănătate a românilor

În ultimele 24 de ore, la nivel național, au fost raportate alte 45 de decese ale unor pacienți confirmați cu Covid-19. România rămâne astfel pe primul loc în UE și pe al cincilea în lume, după Mexic, Rusia, Indonezia și Filipine, la numărul de decese din cauza Covid-19 în ultimele 24 de ore.

Medicii consultați de Europa Liberă spun că principalul motiv pentru care rata mortalității rămâne atât de ridicată în România este faptul că starea generală de sănătate a românilor este precară – rata mare de diabet, obezitatea, bolile cardio-vasculare, bolile pulmonare -, pe de o parte, iar pe de alta, lipsa unor programe de educație sanitară.

Tabloul stării de sănătate a românilor arată că cele mai multe decese în România sunt provocate de bolile cardiovasculare, iar decesele cauzate de cancer sunt în creștere.

Doar anul trecut, peste 59.000 de români au fost diagnosticați cu diferite tipuri de cancer, potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), furnizate la solicitarea Europei Libere. În ultimii cinci ani, de altfel, numărul românilor diagnosticați anual cu această afecțiune a fost în jurul cifrei de 60.000 – în 2018, fiind înregistrate 61.780 de cazuri. Printre județele unde medicii oncologi au raportat cele mai multe cazuri de tumori maligne sunt Iași, București, Constanța, Dolj sau Timiș.

Tot anual, mor în România din cauza cancerului circa 50.000 de persoane, un număr care s-a păstrat relativ constant în ultimii cinci ani, arată datele INSP solicitate de Europa Liberă.

Aproximativ jumătate din decesele înregistrate în România pot fi puse pe seama factorilor de risc comportamental, inclusiv dieta neadecvată, consumul de tutun, consumul de alcool și activitatea fizică scăzută (62 %), cifra situându-se mult peste media UE (44 %), arată un raport al Comisiei Europene (CE).

Astfel, unul din cinci adulți români fumează zilnic, ratele obezității la adulți sunt printre cele mai scăzute din UE (10 %), dar ratele excesului de greutate și ale obezității în rândul copiilor au crescut în ultimul deceniu până la 15 %. Consumul de alcool reprezintă, de asemenea, o amenințare majoră la adresa sănătății publice, rata consumului episodic excesiv de alcool (35 %) depășind cu mult media UE de 20 %.

De altfel, cancerul pulmonar reprezintă cea mai frecventă cauză de deces cauzat de cancer, mai ales pe fondul numărului ridicat de fumători, rata mortalității crescând cu aproape 14 % din 2000 până în 2016, potrivit raportului european.

De asemenea, tot datele raportului CE, după vârsta de 65 de ani, se trăiește mai mulți ani din viață cu o boală cronică sau cu o dizabilitate, situație care plasează în acest sens România peste media UE.

„Decalajele sunt istorice și amintesc doar câteva dintre ele: investițiile minime făcute în infrastructura spitalicească, România având doar două spitale publice noi construite în ultimii 30 de ani, subfinanțarea și ignorarea constantă a programelor de prevenție și, nu în ultimul rând, lipsa educației pentru sănătate în școli, ceea ce duce direct la apariția multor comportamente care nu sunt benefice sănătății”, a explicat, pentru Europa Liberă, Vlad Mixich, expert european în politici de sănătate.

Cheltuielile pentru sănătate în România sunt cele mai scăzute din UE atât pe cap de locuitor (aproape o treime din media UE), cât și ca procent din PIB (5 % față de 9,8 % în UE), mai notează raportul european. Sistemul de sănătate rămâne subfinanțat într-o măsură semnificativă.

În fața luptei cu coronavirusul, medicii le-au cerut românilor să fie responsabili cu sănătatea lor și să respecte măsurile impuse de autorități, de la purtatul măștii, la dezinfectare și respectarea distanței sociale.

Vlad Mixich crede că „întordeauna lucrurile se pot schimba”. Unul dintre lucrurile care pot fi făcute pentru a îmbunătăți starea de sănătate a populației, dar care ar fi de durată, ar fi fost construirea spitalelor regionale. „Dacă măcar una dintre nenumăratele promisiuni politice făcute din 2016 încoace că vom avea spitale publice nou construite în Romania, fie ele regionale sau municipale, ar fi fost ținute, astăzi lucrurile ar fi stat sensibil mai bine pentru populația din acea regiune”.