Cum au ajuns autoritățile să bage și să scoată Bucureștiul din scenariul roșu în două ore

Înainte de publicarea buletinului de la ora 13, care conține cele mai recente date despre evoluția Covid-19 în ultimele 24 de ore, Institutul Național de Sănătate Publică a anunțat, în raportul privind evoluția cazurilor de Covid-19 pe ultimele două săptămâni, un indice de 3,11 la mia de locuitori pentru București, ceea ce ar fi plasat Capitala în zona roșie și ar fi impus măsuri de carantinare.

Ulterior, Grupul de Comunicare Strategică a anunțat că rata de incidență este de 2,69 la mia de locuitori în Capitală. Imediat după, și INSP a revenit și a anunțat o rată de incidență de 2,65 la mia de locuitori.

Diferențele de raportare provin din faptul că INSP ia în calcul populația rezidentă a Bucureștiului, adică cei care stau efectiv în limitele administrativ-teritoriale ale Capitalei, respectiv. 1,83 milioane de locuitori.

În schimb, Guvernul ia în calcul populația cu domiciliul declarat în București, adică 2,1 milioane de persoane. Astfel, indicele anunțat marți de Grupul de Comunicare Strategică a fost de 2,69 la mia de locuitori.

INSP susține că face raportări la populația rezidentă pentru că astfel se fac raportările și în celelalte state europene și astfel poate fi trecută o zonă din zona galbenă în zona roșie.

„Există două populații care sunt furnizate de Institutul Național de Statistică: populația după rezidență sau populația legală și populația după domiciliu. În România, sunt 22 de milioane după domiciliu, iar după rezidență în jur de 19 milioane de locuitori”, a precizat Adriana Pistol, directoarea INSP, la Antena 3, punctând că ambele valori sunt reale și indică faptul că Bucureștiul se apropie de pragul de 3 la mia de locuitori.

Reprezentantul Organizației Mondiale a Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat pentru Europa Liberă, că astfel de neclarități legate de cifre nu consolidează încrederea populației în autorități.

„Niciodată nu poți să știi cu exactitate într-un oraș mare care e numărul real al cetățenilor”, spune Alexandru Rafila, punctând că ar fi mai degrabă în favoarea unui sistem de calcul mai flexibil, mai ales în orașele mari.

„Din cauza asta eu cred că era mai bine să utilizăm acest tip de calcul și, eventual, să punem o marjă de 10-20% pentru orașele medii și mari, cu peste 500.000 de locuitori, de exemplu, încât să nu luăm o decizie legată de oprirea activităților strict în momentul în care se atinge un indice. Aș face un mod de aplicare mai elastic decât unul rigid și care îmi impune ulterior să fac calcule care mă duc la valori diferite”, ne-a spus reprezentatul OMS.

Și medicul Octavian Jurma a subliniat diferențele mari din raportările oficiale.

„Populația estimată din București era în data de 9 de 2.341.228 de locuitori, iar astăzi este cu 1.33% mai mare (sâmbătă, 11 octombrie 2020 – n.r.), adică 2.372.000. Este o diferență de 221. 000 față de populația de referință din ianuarie, care a fost anunțată tot de o instituție a statului, Institutul Național de Statistică. Și eu mă așteptam să vină Iohannis și să ne spună că „atâta e metrul”, atâta e populația din București, pentru că a fost întrebat în ultima conferință de presă și a spus că o să se intereseze personal. Eu tot aștept să ne spună cât e metrul ca să putem măsura epidemia”, a spus el.

Potrivit Institutului Național de Statistică, populația rezidentă la 1 ianuarie 2020 era de 1,83 de milioane de locuitori. Populația rezidentă reprezintă totalitatea persoanelor cu cetățenie română, străini și fără cetățenie, care au reședința obișnuită pe teritoriul României. Reședinta obisnuită reprezintă locul în care o persoană își petrece în mod obișnuit perioada zilnică de odihnă, fără a ține seama de absențele temporare pentru recreere, vacanțe, vizite la prieteni și rude, afaceri, tratamente medicale sau pelerinaje religioase. Potrivit INS, reședința obișnuită poate să fie aceeași cu domiciliul sau poate să difere, în cazul persoanelor care aleg să-și stabilească reședinta obișnuită în altă localitate decât cea de domiciliu din țara sau străinătate. În plus, se consideră că își au reședinta obisnuită într-o zonă specifică doar persoanele care au locuit la reședința obișnuită o perioadă neîntreruptă de cel puțin 12 luni înainte de momentul de referință. În această categorie sunt incluse persoanele care au imigrat in Romania, dar sunt excluse persoanele care au emigrat din Romania.

Totodată, Institutul Național de Statistică mai arată că populația după domiciliu era la 1 ianuarie 2,15 de milioane de locuitori. Populatia după domiciliu reprezintă numărul persoanelor cu cetățenie română și domiciliu pe teritoriul României, delimitat dupa criterii administrativ-teritoriale. Domiciliul persoanei este adresa la care aceasta declară că are locuința principală, trecută în actul de identitate (CI, BI), așa cum este luată în evidența organelor administrative ale statului. În stabilirea valorii acestui indicator nu se ține cont de reședintă obisnuită, de perioada și/sau motivul absenței de la domiciliu.

Prim-ministrul Ludovic Orban declara sâmbătă că, în cazul în care în Bucureşti se va înregistra un coeficient infectărilor cu noul coronavirus peste pragul de 3 la mia de locuitori, şcolile vor trece în regim online.

Ministrul Educației, Monica Anisie, explica, marți, ca a participat la o ședință la Prefectura Capitalei pentru a pregăti mai bine eventualitatea în care școlile vor trebui să treacă în regim exclusiv online.

„Am solicitat această întâlnire domnului prefect, pentru ca în această perioadă să ne pregătim dacă există posibilitatea să intrăm în scenariul roşu. (...) Noi am luat în calcul toate variantele posibile în aşa fel încât să nu fie puşi în pericol elevii şi profesorii. Prin urmare, pot să vă spun că la momentul acesta rata la nivelul municipiului Bucureşti e 2,69, deci nu s-a trecut peste pragul de 3. Prin urmare, noi, la momentul acesta, am avut numai o şedinţă de lucru, în aşa fel încât să fim pregătiţi dacă este nevoie de a intra în scenariul roşu”, a precizat Monica Anisie.