Cum folosește PSD frica de austeritate ca temă de campanie

„Aceasta este soluția liberală și garantează o revenire puternică a economiei”, a spus ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, după ce a anunțat recent investiții publice, pentru primele zece luni ale anului, de 35,4 miliarde de lei, cu 8,6 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut și mai mult decât valoarea investițiilor din 2016, 2017 sau 2018. De altfel, ministrul Finanțelor a atras atenția că, în ciuda dificultăților create de pandemie, Guvernul a reușit să finanțeze și deficitul bugetar „mult mai ieftin decât PSD”.

Mai mult, premierul Ludovic Orban a spus răspicat, într-un interviu pentru Europa Liberă, că proiectul de buget pe care liberalii îl pregătesc, nu conține măriri de taxe și impozite pentru aducerea de bani la buget, așa cum a fost acuzat de tabăra social-democrată.

În ultimele săptămâni, au fost lansate foarte multe acuzații din partea PSD la adresa guvernului liberal: vrea să majoreze taxele și impozitele, să facă un împrumut de la Fondul Monetar Internațional. Aceasta deși premierul a spus clar că „nu este necesar” un nou acord, ci, poate, cel mult o înțelegere, pentru că Fondul oferă posibilitatea finanțării deficitului bugetar.

Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că guvernanţii PNL „mint că nu vor creşte impozitele şi taxele, deşi, pe ascuns, lucrează de zor la simulări pentru a creşte TVA-ul”, iar fostul edil al Capitalei, Gabriela Firea, a susținut și ea această idee: „În ultima lunā de guvernare, Orban pustiește economia si îi sărăceste pe oameni. Face calcule cu cat să majoreze TVA-ul, deși majorarea TVA îi afectează direct pe românii cu venituri mici si medii”.

În plus, în ciuda faptului că, atât premierul Orban, cât și ministrul de Finanțe au anunțat că proiectul de buget va fi prezentat în Parlament între Crăciun și Anul Nou, adică după după validarea noului legislativ în care liberalii speră să obțină majoritatea, PSD susține că liberalii ar avea ceva de ascuns de aceea nu vor să publice proiectul de buget înaintea alegerilor.

De altfel, luni, grupul PSD din Camera Deputaților l-a invitat pe premierul Orban în Parlament pentru a da explicații despre stadiul elaborării proiectului de buget pe 2021. Pentru prima dată, bugetul pe 2020 a fost adoptat prin asumarea răspunderii, pentru că liberalii au vrut să evite să îl treacă prin Parlament acolo unde PSD deținea majoritatea.

Nici măcar subiectul pensiilor nu a rămas neatacat de PSD, șeful formațiunii social-democrate acuzând guvernanţii PNL că „au minţit” când au spus că au pus bani în buget pentru creşterea pensiilor de la 1 septembrie. Ludovic Orban a spus însă, într-un interviu pentru Europa Liberă, că „Dacă am fi avut bani, am fi majorat pensiile cu 40% ca să câștigăm alegerile și mai sigur. Noi am stabilit o creștere care e maximum posibilă. Orice creștere mai mare de 14% a punctului de pensie, ne duce în riscul de a nu putea plăti pensiile”.

Austeritatea, „o temă artificială”

Această temă a austerității este „introdusă de PSD, dar este o temă artificială pentru că nu există nimic în intențiile PNL de a merge pe austeritate și declarațiile lui Ludovic Orban pe parcursul timpului nu indică acest lucru. Este mai degrabă o încercare de a asocia PNL și pe Klaus Iohannis cu PDL și Traian Băsescu din 2010. Probabil că o parte a electoratului indecis are în continuare în memorie, undeva în zona inconștientă, tăierea de salarii din 2010 și văd că în 2012 a fost o temă de succes”, a explicat, pentru Europa Liberă, analistul politic Cristian Pârvulescu.

Sociologul Ovidiu Voicu atrage atenția că PSD se adresează mai degrabă electoratului tradițional, cu venituri mai reduse, mai ales că procentul românilor care trăiesc la limita sărăciei este mare, iar „pentru acest segment de populație mesajul că va veni o criză economică, urmată de austeritate, creșteri de prețuri, tăieri de pensii și salarii este unul care mobiliează la vot pentru partidul de stânga”.

Pe de altă parte, sociologul arată că și PNL se adresează electoratului său principal care vine din zona de „antreprenoriat, business, persoanele mai active economic și cu resurse mai multe, dar în același timp ar trebui să trimită un mesaj linistitor și către restul cetățenilor pentru că nu poți să guvernezi cu jumătate de țară, nici într-un caz ,nici în celălalt.”

Spre deosebire de 2016, când România era pe o traiectorie mai optimistă iar temele de campanie au fost mai mult „despre cum împărțim bunăstarea”, Ovidiu Voicu atrage atenția că subiecte precum imposibilitatea creșterii pensiilor și unor salarii, sau chiar tăierea celor din urmă, precum și austeritatea se conturează drept teme importante de campania 2020, alături de gestionarea crizei de Covid-19.

În ciuda declarațiilor, mediul de afaceri își vede de treabă

Cristian Pârvulescu argumentează că este însă „o mare presiune însă din partea sectorului privat pentru reducerea cheltuielilor bugetare și ale birocrației”, dar recunoaște că „este greu de anticipat o asemenea politică” în acest moment, mai ales că „propunerea de reformă pe care PNL o are oarecum obligatorie în programul său presupune oricum o redimensionare a aparatului administrativ din România și asta se va face natural, nu este nevoie de austeritate”.

Nici mediul de afaceri nu se lasă ușor impresionat de acest război al declarațiilor, crede analistul economic Aurelian Dochia: „Mediul de afaceri își vede de treabă, nu cred că este prea impresionat de aceste lupte, toată lumea știe că înainte de alegeri se fac tot felul de declarații care nu au neapărată legătură cu realitatea”.

El atrage atenția că, spre deosebire de criza precedentă, inclusiv instituțiile financiare internaționale au schimbat abordarea: „un lucru remarcabil este faptul că FMI, care în criza trecută a fost unul dintre promotorii de bază ai măsurilor de austeritate, în momentul de față încurajează Guvernele să intervină să cheltuiască și chiar să se împrumute mărind deficitele pentru a susține economia”. De aceea, nici Guvernul României nu are în vedere trecerea la măsuri de austeritate sau la schimbarea sistemului de taxe și imporzite.

Analistul economic mai punctează că România trebuie să fie în continuare atentă la capacitatea de a-și asigura sprijinul piețelor financiare „dacă Guvernul rămâne capabil să se împrumute în anul următor, de exemplu, probabil că înțelept ar fi să continue pe calea împrumuturilor și a susținerii deficitului decât să încerce prea rapid niște măsuri de reechilibrare a deficitului fiscal și de reintroducere a unor măsuri de austeritate”.